„Blocați totul”: Ce știm despre mișcarea care vrea să paralizeze Franța pe 10 septembrie

O mișcare de protest, care a început pe rețelele de socializare, câștigă tot mai mult teren în Franța, cu sloganul său „Blocați totul pe 10 septembrie” („Bloquons tout”). Organizatorii speră să aducă țara în impas total, pentru a protesta astfel împotriva planului bugetar național al premierului François Bayrou.

Organizatorii își intensifică apelurile, chiar dacă actualul guvern ar putea să pice înainte ca manifestațiile să înceapă. Pe rețelele de socializare din Franța, trei cuvinte s-au răspândit rapid din momentul în care Bayrou și-a anunțat planul bugetar național pe 15 iulie: „Boicot, nesupunere și solidaritate” („Boycott, désobéissance et solidarité”), scrie France 24.

Guvernul nu este singura țintă a nemulțumirilor organizatorilor. Formele recomandate de protest includ boicotarea marilor retaileri, precum Carrefour, Amazon și Auchan, retragerea banilor din marile bănci și „ocuparea pașnică a locurilor simbolice”, precum clădirile administrative locale și primăriile.

Colectivul civic care inițiază și întreține această inițiativă are aproximativ 20 de organizatori, potrivit ziarului Le Parisien. Gruparea susține că este independentă de partidele politice și de sindicate. Pe platformele sociale X, TikTok, Telegram și Facebook, mesajul său a prins avânt: susținătorii distribuie masiv materiale vizuale cu hashtagurile #10septembre2025 și #10septembre.

Cum a trecut „Bloquons tout” de la Telegram la o mișcare virală în Franța?

Declanșator al nemulțumirilor este planul financiar al lui Bayrou pentru 2026, care urmărește să reducă 43,8 miliarde de euro din bugetul național și să diminueze deficitul public în creștere. Printre cele mai controversate măsuri de austeritate se numără eliminarea a două zile libere legale, înghețarea pensiilor și tăieri de 5 miliarde de euro în sănătate.

Însă, de când sprijinul pentru protest a început să crească, peisajul politic al Franței s-a schimbat dramatic. La sfârșitul lui august, Bayrou a cerut un vot de încredere în Parlament pentru guvernul său – și pentru buget – care a fost negativ pe 8 septembrie. Premierul este fortat sa-si dea demisia si sa lase Franța, din nou, fără guvern și fără plan financiar.

În acest scenariu, protestele din 10 septembrie vor mai avea loc? „Cu siguranță”, spune Andrew W. M. Smith, istoric al Franței moderne la Queen Mary University din Londra. „Chiar daca guvernul a cazut pe 8 septembrie, pe 10 septembrie, oamenii vor simți că străzile sunt exact locul unde trebuie să se facă politică. Protestele vor fi și mai încurajate de realitatea unei crize politice evidente”.

„Sentimentul de a fi lăsat în urmă”

Pe un site creat pentru mișcare, care, între timp, a fost șters, colectivul a enumerat o gamă largă de revendicări, inclusiv investiții masive în servicii publice, stoparea tăierilor de locuri de muncă și menținerea tuturor sărbătorilor legale. Guvernul nu este singura țintă a nemulțumirilor organizatorilor. Formele recomandate de protest includ boicotarea marilor retaileri, precum Carrefour, Amazon și Auchan, retragerea banilor din marile bănci și „ocuparea pașnică a locurilor simbolice”, precum clădirile administrative locale și primăriile.

Un mesaj pe rețelele sociale, asociat mișcării și vizionat de peste 1,5 milioane de ori, cheamă susținătorii să ajute la „oprirea mașinăriei” care strivește cetățenii „epuizați și invizibili”. Pe 10 septembrie, se scrie în mesaj, „nu vom mai plăti, nu vom mai consuma, nu vom mai munci și ne vom ține copiii acasă. Singura noastră putere este un boicot total”.

Alte forme de acțiune fac apel la diverse forme de solidaritate, precum crearea de fonduri de grevă, organizarea de adunări de cartier și sprijinirea protestatarilor implicați în acte de nesupunere civilă. Deși planurile de eliminare a două sărbători legale par să fie detaliile care au aprins scânteia, „mișcarea este mult mai amplă”, spune Paul Smith, șeful departamentului de limbi moderne la University of Nottingham, Marea Britanie. „A devenit o poveste despre sentimentul oamenilor care se simt lăsați în urmă”.

„Se cere o reorientare a atenției politice asupra crizei costului vieții și asupra sentimentului de nereprezentare în Parlament”, adaugă Andrew W. M. Smith.

Ecouri ale protestului Vestelor Galbene din 2018

Noua mișcare pare să păstreze ecouri ale protestului Vestelor Galbene din 2018, care a pornit de pe rețelele sociale din frustrarea legată de creșterea prețurilor la combustibil, dar s-a extins rapid în manifestații de stradă care au atras zeci de mii de oameni frustrați de o nedreptate economică generalizată. Mișcarea Vestelor Galbene nu a fost afiliată vreunui partid sau vreunui sindicat și nu a avut un lider unic. Emblema sa a fost vesta galbenă fluorescentă pe care legea franceză obligă șoferii să-o aibă în mașină și pe care protestatarii au purtat-o la manifestații

Ca obiective concrete, mișcarea a reușit doar parțial, obținând câteva câștiguri mici, dar semnificative, precum creșterea pensiilor minime. Deocamdată, „Blocați totul” există doar în spațiul digital. Dar organizarea sa de la firul ierbii, frustrarea generalizată față de autorități și tonul combativ se înscriu în aceeași linie cu predecesorul său.

Originile noii mișcări sunt neclare

Deși organizatorii mișcării „Blocați totul” afirmă că inițiativA este apolitică, au apărut, totuși, întrebări cu privire la originile sale. Prima postare care chema la protest pe 10 septembrie a apărut în luna mai – cu mult înainte ca Bayrou să își fi anunțat bugetul – și a fost publicată de grupul anti-guvernamental Les Essentiels France. Cum se știe foarte puțin despre cine conduce grupul sau ce afilieri are, „merită mereu să fim atenți la posibilitatea unei manipulări, mai ales din partea unor interese externe”, spune Andrew W. M. Smith.

Sprijinul online pentru ideea unui protest pe 10 septembrie a explodat după anunțul bugetar al lui Bayrou din iulie, iar figuri de extremă dreapta s-au grăbit să se alinieze mișcării în creștere. De atunci, mișcarea a atras sprijin larg din partea partidelor de stânga, condusă de liderul carismatic al partidului Franța Nesupusă (LFI), Jean-Luc Mélenchon.

„La fel ca și în cazul Vestelor Galbene, au fost mulți dispuși să încerce să capteze forța și dinamismul politic al mișcării, atașându-se de ea”, spune Andrew W. M. Smith.

Susținătorii „Blocați totul” sunt mai puțin concentrați pe insecuritatea economică

Această aliniere cu stânga corespunde profilului susținătorului mediu al mișcării, potrivit unui sondaj publicat luni de think-tank-ul francez Fondation Jean-Jaurès. Dintre cei peste 1.000 de susținători intervievați la mijlocul lui august, 69% au declarat că au votat pentru partidul de stânga radicală al lui Mélenchon în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022, comparativ cu 22% din populația generală. Doar 2% au spus că au votat pentru președintele Emmanuel Macron și 3% pentru lidera de extremă dreapta Marine Le Pen în aceleași alegeri.

Sondajul a constatat că, în ciuda asemănărilor cu mișcarea Vestelor Galbene, susținătorii „Blocați totul” sunt mai puțin concentrați pe insecuritatea economică și mai mult pe „politizarea puternică și dorința de a se implica în numele intereselor colective”.

Lipsa sprijinului sindical

Majoritatea liderilor sindicali importanți au refuzat, deocamdată, să se alinieze inițiativei „Blocați totul”, deși împărtășesc multe dintre preocupările politice ale acestei mișcări, comenteză sursa citată. O petiție lansată de cinci mari sindicate împotriva bugetului lui Bayrou, pe 22 iulie, a strâns până acum peste 375.000 de semnături.

„Spectacolul de groază care este proiectul de buget trebuie abandonat”, a declarat vineri Marylise Léon, liderul sindicatului CFDT, chiar dacă organizația ei nu va participa la protestele din 10 septembrie.

Doar sindicatul de stânga radicală CGT a spus că va sprijini „Blocați totul”, organizând greve pe 10 septembrie. Grupul intersindical a cerut, în schimb, „greve și proteste majore” pe 18 septembrie – un anunț care probabil nu va diminua elanul mișcării „Blocați totul”. Comparativ cu o grevă sindicală oficială, protestul de la firul ierbii din 10 septembrie este „mult mai puțin controlat și mult mai puțin organizat”, spune Paul Smith. „Ceea ce face ca oprirea lui să fie destul de dificilă”.

Evantia Barca putereafinanciara.ro