Toamna podgorenilor. În timp ce sudul arde, nordul Moldovei dă semne de recoltă bună

 * recolta de struguri din România anului 2025 este împărțită între dezastrul secetei din Oltenia, Muntenia și Dobrogea și rezistența Moldovei de Nord și a Transilvaniei * în vreme ce sudul țării pierde suprafețe întregi de vie, Iașul, Hușul și podgoriile din nord oferă încă motive de optimism

România viticolă trăiește, în 2025, aceeași fractură pe care o simte întreaga țară: un sud lovit de secetă și geruri, cu producții prăbușite, și un nord care, paradoxal, rezistă și chiar se anunță mai productiv. În Oltenia, Muntenia și Dobrogea, seceta prelungită a pus pe butuci plantații întregi. Doar producătorii cu irigații mai salvează ceva. În schimb, în Moldova de Nord – Iași, Huși, Cotnari – și în Transilvania, recolta promite vinuri de calitate, cu producții peste media ultimilor ani.

Iașul și Hușul, bastioane împotriva secetei

În podgoriile din jurul Iașului și la Huși, solurile argiloase și microclimatul mai blând au păstrat apa mai mult timp, asigurând o dezvoltare echilibrată a strugurilor. Producătorii din Domeniile Averești estimează între 10 și 12 tone la hectar, ceea ce se traduce prin 6–6,5 milioane litri de vin – o creștere clară față de 2024. Și la Beciul Domnesc, care administrează suprafețe viticole în Cotești, Odobești, Panciu și Huși, optimismul rămâne. Recolta arată mai bună decât anul trecut, chiar dacă anumite soiuri au suferit de pe urma înghețului târziu. Pentru Huși, această stabilitate e vitală, pentru că viticultura rămâne una dintre puținele industrii care mai dau viață economică zonei.

Sudul țării, prins între secetă și faliment

Imaginea este radical diferită în sud. În Oltenia, Muntenia și Dobrogea, seceta pedologică durează de peste trei ani, iar podgoriile fără irigații pierd nu doar producția anuală, ci și vițele în sine. În Dealu Mare, gerul de primăvară a redus drastic randamentul, unele parcele abia atingând 5–6 tone la hectar, departe de media obișnuită de 12–13 tone. Soiuri precum Feteasca Neagră și Chardonnay au fost grav afectate, iar prețurile strugurilor au început deja să urce la niveluri-record. În contrast cu sudul, Transilvania și Banatul respiră ușurați. La Jidvei, cea mai mare cramă din Transilvania, strugurii au atins niveluri excelente de zahăr, iar calitatea aromelor promite un an memorabil. În Banat și Crișana, ploile din iunie și iulie au salvat podgoriile, oferind condiții pentru vinuri cu echilibru între aciditate și zahăruri.

România viticolă se mută spre nord

2025 marchează o realitate pe care viticultorii o intuiau de câțiva ani: sudul României intră accelerat pe drumul deșertificării. În timp ce Oltenia, Muntenia și Dobrogea își pierd recoltele, Nordul Moldovei și Transilvania devin zonele de siguranță pentru vinul românesc.

Pentru Iași și Huși, aceasta e o șansă uriașă: să recâștige centralitatea pierdută după comunism și să devină din nou poluri viticole de prestigiu.

Dan DIMA