Sute de adolescenți continuă să piardă lupta cu drogurile. Avalanșă de internări, la Iași

* „Nu putem trata dependența doar cu câteva ședințe de consiliere sau cu sancțiuni penale. Este nevoie de centre funcționale, de specialiști bine pregătiți și de programe de reintegrare. În sfârșit, România face pasul de a înțelege că nu mai vorbim despre delincvenți, ci despre pacienți”, afirmă un medic psihiatru din Iași.

În România, consumul de droguri în rândul tinerilor nu mai este o temă marginală, ci o urgență de sănătate publică. Statisticile oficiale arată că sute de adolescenți și tineri din grupa de vârstă 15–24 de ani ajung anual pe paturile spitalelor din cauza dependențelor. Din păcate, Iașul ocupă un loc fruntaș în această ierarhie nefericită.

Iașul – peste 150 de tineri externați în ultimii ani

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în perioada 2015–2024, județul Iași a înregistrat 158 de externări din spitale pentru diagnostice încadrate la codurile F10–F19 din clasificarea internațională a bolilor, adică tulburări provocate de consumul de alcool și substanțe psihoactive.

Astfel, Iașul se află pe lista județelor cele mai afectate, alături de Cluj (830 externări), București (571), Mureș (268), Constanța (230), Brașov (170) și Timiș (145). Dacă în marile centre universitare statistica poate fi explicată și printr-un acces mai mare la servicii medicale și o raportare mai corectă, cifrele nu pot ascunde realitatea: tot mai mulți tineri cad pradă substanțelor interzise.

O schimbare de paradigmă: de la represiune la tratament

Începând din acest an, România schimbă fundamental modul în care abordează problema consumului de droguri. Agenția Națională Antidrog (ANA), instituție înființată în 2011 în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a fost desființată. În ultimul deceniu, ANA a gestionat problema în principal ca pe o chestiune de ordine publică și drept penal, ceea ce a întărit stigmatul și a lăsat în plan secund ajutorul real pentru cei care aveau nevoie.

Acum, responsabilitatea trece la Ministerul Sănătății, iar noua viziune este clară: consumul și dependența sunt patologii cronice și trebuie tratate printr-o abordare medico-psiho-socială, nu prin pedeapsă. „Trebuie să reducem stigma și să oferim sprijin real celor care vor să își recâștige viața”, transmit oficialii din sănătate.

Centre de sănătate mintală și prevenirea adicțiilor și la Iași

Potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 1.562/2025, publicat în Monitorul Oficial la 30 mai, s-au înființat centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor. Acestea vor prelua atribuțiile fostelor CPECA (centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog), dar cu servicii extinse și integrate în sistemul medical.

În cadrul acestor centre se vor oferi consiliere și evaluare psihologică, psihoterapie individuală și de grup, testare rapidă pentru depistarea substanțelor psihoactive, tratament substitutiv sub supraveghere, intervenții în criză, terapii ocupaționale.

Mai mult, legea sănătății mintale (nr. 487/2002, republicată) a fost modificată pentru a permite spitalelor publice și private să organizeze secții dedicate tratamentului adicțiilor – un pas important în recunoașterea dependenței ca boală ce necesită terapie specializată și recuperare de lungă durată.

„Nu mai vorbim despre delincvenți, ci despre pacienți”

Specialiștii ieșeni atrag atenția că această schimbare legislativă trebuie urmată și de investiții reale în infrastructura medicală. „Nu putem trata dependența doar cu câteva ședințe de consiliere sau cu sancțiuni penale. Este nevoie de centre funcționale, de specialiști bine pregătiți și de programe de reintegrare. În sfârșit, România face pasul de a înțelege că nu mai vorbim despre delincvenți, ci despre pacienți”, afirmă un medic psihiatru din Iași.

În același timp, părinții și cadrele didactice cer mai multă prevenție: campanii în școli, programe educaționale și implicarea comunității locale. „E mult mai ieftin și mai sănătos să previi decât să tratezi. Copiii noștri trebuie să știe adevărul despre droguri înainte ca tentația să apară”, spun părinții unor adolescenți din municipiu.

În spatele cifrelor se află destine frânte: tineri care își pierd anii cei mai importanți, familii care trăiesc o dramă tăcută și un sistem medical care, până acum, a avut resurse insuficiente.

Noua abordare oferă o rază de speranță. Dar dacă Iașul, al treilea centru universitar al țării, a raportat peste 150 de cazuri doar în ultimii ani, este clar că fenomenul are rădăcini adânci și nu poate fi combătut doar prin schimbări administrative.

Iașul se confruntă cu o problemă reală a consumului de droguri în rândul tinerilor. Statul schimbă acum strategia – dinspre represiune spre tratament și reintegrare – iar succesul acestei reforme depinde de modul în care centrele de sănătate mintală vor fi puse efectiv la lucru. Daniel BACIU