Peste 7,3 milioane de doze de vaccinuri anti-COVID, trecute la pierderi

* acest număr ridicat reflectă atât scăderea interesului populației pentru vaccinare, cât și rigiditatea contractelor încheiate, care au obligat statul român să primească doze suplimentare chiar și atunci când cererea era evident în declin

Pandemia de COVID-19 a forțat toate statele lumii să adopte decizii rapide privind achiziția și administrarea vaccinurilor. România nu a făcut excepție și, prin intermediul contractelor încheiate de Comisia Europeană cu marii producători farmaceutici, a recepționat zeci de milioane de doze. Astăzi, la câțiva ani distanță de la debutul campaniei, tabloul general al vaccinurilor anti-COVID-19 arată atât realizările, cât și problemele apărute în procesul de achiziție, distribuire și utilizare.

Până în prezent, România a recepționat 36.833.725 de doze de vaccin anti-COVID-19. Cele mai multe au fost de tip Comirnaty (Pfizer / BioNTech) – peste 21,5 milioane, inclusiv în versiunile pediatrică și adaptată la tulpina Omicron. Dincolo de acest vaccin, au ajuns în țară și 6,69 milioane de doze Spikevax (Moderna), 4,47 milioane de doze Vaxzevria (AstraZeneca) și 4,08 milioane de doze Janssen (Johnson & Johnson).

Costurile pentru statul român

Pentru aceste livrări, România a plătit aproximativ 2,5 miliarde lei – echivalentul a 500–520 milioane de euro, în funcție de cursul de schimb valutar. Raportat la cantitatea totală de vaccinuri, costul mediu al unei doze a fost de aproximativ 13,6 lei (circa 2,7 euro).

Această sumă, plătită într-un interval relativ scurt de timp, reprezintă una dintre cele mai mari cheltuieli publice din perioada pandemiei, comparabilă cu investițiile făcute în infrastructura medicală de urgență.

Deși stocurile totale au depășit 36,8 milioane de doze, numărul dozelor efectiv administrate populației s-a ridicat la doar 16.965.538. Diferența s-a transformat într-o problemă de gestionare a surplusului, autoritățile fiind nevoite să recurgă la diverse soluții pentru a limita pierderile financiare.

O parte dintre vaccinuri au fost vândute altor state sau instituții: 6,5 milioane de doze Comirnaty direct de la furnizor, 2,65 milioane de doze Comirnaty și 912.000 de doze Spikevax din depozitele existente.

În paralel, România a recurs și la donații: 100.620 de doze Comirnaty, 450.000 de doze Spikevax, 1.569.800 de doze Vaxzevria.

Aceste acțiuni au avut rolul de a sprijini alte țări și de a evita ca stocurile să se transforme integral în pierderi.

Dozele expirate – problema cea mai mare

Chiar și cu aceste măsuri, România nu a reușit să evite complet pierderile. Până în prezent, au expirat sau au fost raportate ca pierderi peste 7,3 milioane de doze. Cele mai multe au fost de tip Comirnaty (3,56 milioane), urmate de Vaxzevria (2,05 milioane), Janssen (1,1 milioane) și Spikevax (553.000).

Acest număr ridicat reflectă atât scăderea interesului populației pentru vaccinare, cât și rigiditatea contractelor încheiate, care au obligat statul român să primească doze suplimentare chiar și atunci când cererea era evident în declin.

Pentru a limita impactul financiar, Ministerul Sănătății a intensificat acțiunile de redistribuire, vânzare și donație a surplusului. Astfel, aproximativ 7,5 milioane de doze au fost vândute, ceea ce a însemnat evitarea risipei și economii de circa 150 milioane de euro.

Un rol esențial în gestionarea stocurilor l-a avut Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, prin care s-a asigurat monitorizarea în timp real a dozelor, a pierderilor și a necesarului logistic. În plus, au fost introduse reguli stricte privind depozitarea și transportul, pentru a limita degradarea vaccinurilor. Pentru dozele care nu au mai putut fi utilizate, s-a reglementat și procedura de distrugere conform legislației sanitare.

Contractele cu furnizorii – rigiditate și lipsă de transparență

Un aspect extrem de delicat privește clauzele contractuale. Modificarea sau anularea livrărilor este posibilă doar cu acordul ambelor părți. România a reușit să ajungă la înțelegeri de reducere a cantităților doar cu unul dintre furnizori, dar nu și cu Pfizer, compania de la care a primit cel mai mare volum de doze.

Mai mult, aceste contracte sunt protejate de clauze de confidențialitate, fiind negociate direct de Comisia Europeană în numele statelor membre. Astfel, publicul nu are acces la detaliile privind prețurile, condițiile de livrare sau posibilitățile de renegociere. Această lipsă de transparență a alimentat constant suspiciuni și critici privind modul în care au fost gestionate achizițiile.

La aproape cinci ani de la declanșarea pandemiei, România se află în fața unei imagini mixte: pe de o parte, a reușit să asigure rapid vaccinuri pentru întreaga populație eligibilă și să evite o criză sanitară majoră, dar pe de altă parte, a acumulat pierderi importante, de ordinul a milioane de doze expirate și sute de milioane de euro cheltuiți pentru vaccinuri neutilizate. Nicoleta ZANCU