Lecția dronelor din Polonia și slăbiciunile aliaților. Apărarea NATO contra acestor aeronave s-a dovedit șvaițer

Intruziunea "zmeilor" teleghidați din spațiul aerian polonez scoate în evidență slăbiciunea mijloacelor NATO de combatere a dronelor.

Desi Rusia contestă că s-ar afla în spatele incidentului aerian, oricare ar fi originea dronelor, potrivit experților, aparatele, care nu erau înarmate, au folosit pentru testarea capacității de reacție a aliaților. O reacție care s-a dovedit a fi inadecvată.

In timp ce Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite urmează să se reunească, vineri, pentru a discuta despre încălcarea spațiului aerian al Poloniei de către mai multe drone suspectate a fi fost lansate de Rusia, acest incident, primul de acest gen de la începutul războiului din Ucraina, a scos la iveală slăbiciunile majore ale NATO în lupta împotriva dronelor.

Milioane de euro cheltuite într-o singură noapte

Mobilizarea unor mijloace aeriene importante - printre care avioane de vânătoare, avioane radar de tip AWACS și avioane de realimentare - pentru a contracara ultima salvă, a scos la iveală inadecvarea flagrantă a capacităților aliaților în fața acestui risc, scrie Le Monde.

Decizia președintelui francez, Emmanuel Macron, luată joi seara, de a trimite trei avioane de vânătoare Rafale în Polonia, nu ar trebui să schimbe situația, la fel cum nu o va schimba nici punerea la dispoziție, de către Republica Cehă și Olanda, a trei elicoptere și a unor noi baterii antiaeriene Patriot.

"Intr-o singură noapte, pe 9 septembrie, s-au cheltuit milioane de euro pe rachete pentru a doborî drone care costă fiecare 100.000 de euro. Cât timp poate dura acest lucru?”, se întreabă un specialist în probleme aeriene.

Pentru a detecta mai bine alte posibile atacuri cu drone, Varșovia a introdus joi restricții asupra traficului aerian. Aceste măsuri, în vigoare până pe 9 decembrie, vizează avioanele mici și elicopterele care zboară la altitudine joasă, cum este adesea cazul dronelor. Însă alte decizii ar putea fi luate în zilele următoare, într-un context cu atât mai tensionat cu cât vineri vor începe în Belarus importante exerciții militare cu Rusia.

Acestea depind în parte de rezultatele anchetei lansate de secretarul general al NATO, Mark Rutte. De la începutul acestei crize, Rusia neagă orice caracter intenționat al acestui incident. Însă, potrivit cotidianului german Die Welt, care a avut acces la primele concluzii ale anchetei, salvele de drone care au pătruns în Polonia erau formate din aproape 25 de aparate, iar unele se îndreptau direct către una dintre principalele baze NATO care transportă ajutoare către Ucraina.

Resturile găsite ale dronelor nu conțineau explozibili, dar erau destinate să testeze viteza și capacitatea de reacție a aliaților, consideră experții. Potrivit informațiilor Le Monde, pe 4 septembrie, aliații au ezitat puternic să distrugă două drone care au pătruns în spațiul aerian polonez, dar acestea s-au îndreptat apoi spre Ucraina.

Pană în prezent, apărarea sol-aer a membrilor europeni ai NATO a fost întotdeauna organizată pe trei niveluri, cu capacități de detectare, identificare și interceptare adaptate diferitelor tipuri de amenințări. Împotriva rachetelor balistice cu rază foarte lungă de acțiune, apărarea europeană se bazează în principal pe „scutul” american Aegis Ashore, care include două situri, în România și Polonia.

Apararea aeriană de rază medie și lungă se bazează în mare măsură pe celebrele sisteme Patriot, cu care sunt echipate numeroase țări, sau pe echivalentul acestora dezvoltat de Franța și Italia: SAMP/T. Alte țări utilizează NASAMS, dezvoltat de norvegieni și americani: acesta este utilizat în special pentru a proteja capitala americană, Washington.

Pentru a intercepta ținte aeriene la distanță scurtă - câțiva kilometri - arsenalul occidental este relativ bogat, cu o gamă întreagă de sisteme sol-aer ușoare care pot fi purtate pe umăr, poziționate la sol sau montate pe vehicule. Însă, până în prezent, acestea nu constituie o „bulă” de apărare etanșă la toate frontierele Alianței. Deși Germania a lansat, la sfârșitul anului 2022, o inițiativă importantă numită „Skyshield”, care vizează achiziționarea în comun a acestui tip de echipamente foarte costisitoare, acestea sunt concepute în primul rând pentru apărarea antirachetă - cealaltă amenințare care a explodat de la începutul războiului din Ucraina - și nu pentru interceptarea salvelor de drone.

Desi există sisteme anti-drone pentru protejarea infrastructurilor de dimensiunea unei baze militare, a unui stadion - cum ar fi în cazul Jocurilor Olimpice din 2024 - sau a unui grup de soldați, la scara unei întregi frontiere, aliații sunt astăzi nevoiți să se bazeze pe aviația lor de vânătoare echipată cu rachete, cum s-a întâmplat pe 9 septembrie în Polonia. „De la sfârșitul Războiului Rece, ideea aliaților a fost întotdeauna să intercepteze proiectilele înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul lor, ceea ce explică de ce au investit puțin în DAS (apărarea sol-aer în jargonul militar)”, subliniază un expert.

Lecțiile din Ucraina

Presați de urgență, statele majore occidentale ar putea fi tentate să recurgă la soluții mai rudimentare, dar inovatoare, utilizate astăzi în Ucraina. Denumite „Sky Fortress” sau „Zvook” (care înseamnă „sunet” în ucraineană), acestea se bazează pe instalarea a mii de „senzori acustici” pe vaste teritorii, în special în vestul țării, capabili să detecteze zgomotul emis de drone. Acestea funcționează cu stâlpi de mai puțin de doi metri înălțime, în vârful cărora este amplasat un senzor care trimite datele către un sistem centralizat. Acesta, la rândul său, avertizează unitățile de pe teren.

Costul unitar al acestor antene nu depășește câteva sute de dolari, potrivit cifrelor comunicate de ucraineni. Întreaga rețea ar costa astfel puțin mai mult decât o singură rachetă Patriot (adică 3,4 milioane de euro, pentru cea mai recentă versiune). Sistemul a fost aprobat de americani, care l-au testat deja la baza Ramstein din Germania. Rămâne de văzut dacă aliații ar fi dispuși, la fel ca ucrainenii, să trimită pe teren soldați echipați cu mitraliere grele montate pe camioane pentru a vâna drone.

Această soluție a fost testată recent la scară largă în Estonia de către NATO. „Au fost achiziționați aproximativ 600 de senzori acustici din Ucraina. De atunci, patru dintre cele 32 de țări aliate și-au manifestat interesul și sunt în discuții”, a declarat pentru Le Monde amiralul francez Pierre Vandier, șeful comandamentului responsabil cu inovarea în cadrul Alianței, în special cu integrarea tuturor evoluțiilor tehnologice experimentate de ucraineni.

In domeniul interceptorilor de drone, NATO a identificat, de asemenea, o serie de sisteme disponibile pe piață. „Nu există însă o soluție miraculoasă”, avertizează amiralul, care consideră că eficacitatea va rezulta din combinarea mijloacelor noi și tradiționale, precum avioanele, și din bugetul alocat în acest scop. În acest context, aliații ar putea fi nevoiți să se pună de acord asupra unor noi reguli de angajare, un proces greoi care necesită aprobarea autorităților superioare ale Alianței.

In fața urgenței, finanțarea unei prime soluții a fost totuși aprobată, miercuri, de Comisia Europeană. Acest sistem, denumit „Wall of Drones”, constă în prepoziționarea a câteva zeci de drone într-un loc vulnerabil (bază militară, fabrică etc.) și lansarea lor simultană în cazul detectării unui aparat amenințător. „Aparatele formează atunci un fel de baraj în jurul locului, se plasează pe traiectoria dronei și, prin simplul contact, sunt capabile să o distrugă”, explică amiralul care a condus testele pe această temă

Lituania este prima țară europeană care a anunțat, în iulie, că va implementa „Sky Fortress” în 2026. Ministerul de Interne lituanian a anunțat, de asemenea, pe 9 septembrie, în urma incursiunii dronelor în Polonia, că lituanienii vor fi avertizați de acum înainte cu privire la orice intrare a unui obiect periculos în spațiul lor aerian, atât prin notificări pe telefonul mobil, cât și prin sirene. În iulie, două drone de tip „Gerbera” au pătruns în spațiul aerian al Vilniusului din Belarus. Una dintre ele transporta două kilograme de explozibili.

Vlad Cocisiu activenews.ro