Cornel Nistorescu: Un clasic din Socola presei române (CTP)

Onorînd memoria lui Charlie Kirk, președintele SUA a semnat următoarea Proclamație:

„Ca semn de respect pentru memoria lui Charlie Kirk, în baza autorității conferite mie în calitate de Președinte al Statelor Unite de Constituție și de legile Statelor Unite ale Americii, ordon prin prezenta ca steagul Statelor Unite să fie arborat în bernă la Casa Albă și pe toate clădirile și terenurile publice, la toate posturile militare și stațiile navale, precum și pe toate navele militare ale Guvernului Federal din Districtul Columbia și din Statele Unite și din teritoriile și posesiunile sale până la apusul soarelui, 14 septembrie 2025. De asemenea, dispun ca steagul să fie arborat în bernă pentru aceeași perioadă de timp la toate ambasadele, legațiile, oficiile consulare și alte facilități ale Statelor Unite din străinătate, inclusiv toate facilitățile militare și navele și stațiile navale.

DREPT CARE, semnez prin prezenta, în această zi de 10 septembrie, în anul Domnului 2025 și a 250-a aniversare a independenței SUA" - DONALD J. TRUMP.

Cristian Tudor Popescu, devenit deja un clasic din Socola presei române, cu aceiași neuroni scrîșniți și sfîrîiți ca și băiatul lui Ion Caramitru și ca încă vreo cîțiva abonați pe la televiziuni a luat-o pe urmele extremiștilor și vrea să răstălmăcească nenorocirea.

De fapt, CTP-ul s-a grăbit să bage capul în secvențele tragediei de la Utah Valley University, așa cum a făcut-o și în alte subiecte fierbinți.

Președintele Donald Trump condamnă crima, președinții Barack Obama și Joe Biden au aceeași atitudine față de atentatul criminal. Toată lumea politică americană este îngrozită. În SUA, Congresul a ținut un moment de reculegere, iar lumea întreagă este impresionată de drama unei familii distruse în văzul lumii.

A mai murit un om în numele libertății de exprimare.

Numai în România, într-o intervenție la Cătălin Striblea, C.T. Popescu se întrece pe sine în cruzime și absurditate și zice:

„-Se poate spune că avut acum exact ce a dorit, adică o execuție publică la care s-a întâmplat să participe chiar fiica sa…”

Derapajul țîșnit din straturile subconștiente ale lui CTP este emblematic pentru gîndirea lui sucită. De ani de zile, își conservă identitatea cu execuții verbale nemiloase. Atît! Audiență cu „sînge” și tamponări pentru impact cu orice preț. Omul acesta mușcă mereu dincolo de limitele bunei cuviințe și zburdă pe cîmpiile violenței și ale cruzimilor verbale. Și nu pricepe că, într-o asemenea perioadă dominată de violență, cugetările sale cad nespus de prost și sună mai degrabă a „toleranță” și a provocare la extremism.

Nu înțeleg însă de ce aberația fost tamponată atît de ușor de Cătălin Striblea. Merita mai mult decît o propoziție îngăduitoare: „El nu era condamnat pentru nimic”.

Charlie Kirk a fost un militant conservator foarte apropiat de Donald Trump, împușcat la un eveniment cu mii de oameni, organizat în campusul de la Utah Valley University, în data de 10 septembrie. De față era și familia sa.

CT Popescu este o acritură de la București cu gust și priză mai mult la proletariatul digital și la progresiștii de limbă română, reprezentați politic de USR.

Dacă află și cei de limba engleză nu cred că mai trece de Nădlac, de Curtici și de Episcopia Bihorului!

Cornel Nistorescu