Burnout-ul care macină Iașul. Profesori epuizați și IT-iști anxioși – două lumi, aceeași criză

 * în Iași, cancelariile școlilor și open space-urile corporațiilor ascund aceeași epidemie tăcută: burnout și anxietate * două domenii cheie – educația și IT-ul – alimentează viitorul orașului, dar își consumă oamenii din interior * studiile recente confirmă că presiunea constantă, birocrația și lipsa de sprijin real transformă locul de muncă în teren minat pentru sănătatea psihică

La prima vedere, profesorii și IT-iștii par să trăiască în lumi paralele. Unii își duc viața în școli reci, alții în clădiri de sticlă cu abonamente la sală și cafea gratuită. Și totuși, în spatele decorului, povestea e aceeași: burnout.

Cancelaria între hârtii și clase sufocate

Profesorii din Iași recunosc că oboseala nu mai e episodică, ci permanentă. Un studiu realizat în Pașcani (2024) arată că epuizarea emoțională reduce drastic satisfacția în muncă, iar depersonalizarea devine o strategie de supraviețuire. O cercetare mai veche de la Universitatea „Petre Andrei” confirma deja că conflictul de roluri și stresul constant sunt predictori majori ai burnout-ului în educație. Realitatea din teren o dovedește: profesori care se retrag la mijloc de semestru, concedii medicale pentru depresie, generații de elevi fără repere stabile.

Open space, presiune ambalată în beneficii

La polul opus, IT-ul pare paradisul corporatist. Dar cifrele spun altceva. La nivel național, 40% dintre angajați declară frecvent simptome de epuizare profesională, iar 36% dintre medici – un alt domeniu supus presiunii – sunt la risc clinic de burnout. În Iași, tot mai mulți programatori recurg la concedii medicale pentru anxietate și depresie. Beneficiile oferite nu mai compensează termenele-limită nerealiste, KPI-urile schimbate săptămânal și clienții nemulțumiți. Dincolo de pereții din sticlă, anxietatea devine regulă, nu excepție.

Adolescenți în prag de prăbușire

Contextul e și mai grav dacă privim spre viitoarea forță de muncă. Un raport „Salvați Copiii” arată că 7 din 10 adolescenți din România au simptome de anxietate. Cum poate Iașul să-și clădească viitorul când profesorii ard pe dinăuntru, iar IT-iștii sunt prinși în atacuri de panică? Cine va mai prelua ștafeta într-un oraș care își consumă prematur resursa umană?

Educația raportează abandonuri tot mai frecvente, profesorii buni pleacă sau schimbă meseria, iar companiile IT pierd specialiști spre freelancing ori migrație. Ceea ce ar trebui să fie motoarele Iașului – educația și tehnologia – se gripează din cauza aceleiași boli: un sistem care cere mereu mai mult și oferă din ce în ce mai puțin.

Burnout-ul nu mai e un moft urban, ci o problemă de sănătate publică. Din cancelarie până în open space, din Pașcani până în Palas, simptomul e același: oamenii își pierd energia, sensul și sănătatea.

Clara DIMA