Adio medicamente ieftine! Ministerul Sănătății și CNAS propun scăderea nivelului de compensare a medicamentelor

* impactul direct asupra pacienților: creșteri între 6 și 500 lei pe lună, în funcție de tratament * potrivit noii propuneri, medicamentele din Lista A (compensare 90%) vor fi mutate în Lista B, unde compensarea este de doar 50% * alte produse vor fi trecute direct în Lista D, unde compensarea scade la 20% * pentru medicamentele din Lista C, unde există în prezent compensare de 100%, se modifică prețul de referință, ceea ce înseamnă apariția unei co-plăți obligatorii

 

 

 

 Un val de scumpiri îi lovește pe pacienții români. Peste 10 milioane de oameni vor fi obligați să suporte din buzunar sume mai mari pentru medicamentele de care au nevoie zilnic, după ce Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au pus pe masa Guvernului o propunere prin care scade nivelul de compensare pentru un număr important de tratamente esențiale. Măsura va afecta în special pacienții care suferă de boli cardiovasculare, diabet, dar și pe cei aflați sub tratament cu antibiotice sau medicamente oncologice.

Potrivit noii propuneri, medicamentele din Lista A (compensare 90%) vor fi mutate în Lista B, unde compensarea este de doar 50%. Alte produse vor fi trecute direct în Lista D, unde compensarea scade la 20%. Pentru medicamentele din Lista C, unde există în prezent compensare de 100%, se modifică prețul de referință, ceea ce înseamnă apariția unei co-plăți obligatorii.

Impactul direct asupra pacienților: creșteri între 6 și 500 lei pe lună, în funcție de tratament.

Câteva exemplele concrete arată dimensiunea problemei: Rosuvastatina (hipercolesterolemie) crește de la 20 lei la 33 lei (+65%), Candesartan (hipertensiune) - de la 17 lei la 30 lei, Entecavir (hepatită cronică) - de la 0 lei la  32 lei, Lenalidomidă (mielom multiplu) - de la 0 lei la 237 lei.

Acestea nu sunt simple cifre, ci tratamente vitale, fără de care milioane de pacienți cronici nu pot supraviețui.

Decizia autorităților vine în contrast puternic cu declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan, care, în iulie 2025, afirma că „Tratamente ce pot fi rezolvate cu medicamentele generice sunt rezolvate mai scump, cu cele inovatoare. Din păcate, avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate... E nevoie ca acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamentele generice să facem acest lucru”.

În realitate însă, măsura propusă pare să lovească exact în segmentul medicamentelor generice – cele mai accesibile și eficiente pentru bugetul sistemului sanitar.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) avertizează că decizia va avea efecte devastatoare: milioane de pacienți cronici vor plăti mai mult pentru tratamente esențiale, sistemul sanitar va continua să suporte costuri mai mari, prin compensarea întârziată a medicamentelor generice, iar industria locală de medicamente riscă pierderi, din cauza lipsei de predictibilitate.

Unul dintre marile reproșuri aduse autorităților este întârzierea de 1,5–2 ani în introducerea medicamentelor generice pe lista de compensare după expirarea brevetului medicamentelor inovatoare.

Această întârziere are efecte grave atât pentru sistemul sanitar – se plătesc sume mai mari pentru tratamente care ar putea fi mai ieftine, cât și pentru pacienți – acces limitat la tratamente moderne, la prețuri reduse, sau pentru producători – pierderi masive, loturi de medicamente distruse, lipsă de predictibilitate.

APMGR subliniază că această situație prelungește artificial monopolul medicamentelor inovatoare, blocând concurența reală.

Statisticile arată dimensiunea dezechilibrului: bolile cardiovasculare sunt cauza nr. 1 de mortalitate în România (rapoartele INSP), aproximativ 1 din 2 pacienți români este tratat cu medicamente generice pentru boli cronice (IQVIA, 2025). Cheltuielile cu medicamentele generice reprezintă sub 20% din totalul cheltuielilor cu medicamentele.

Și totuși, acest segment – vital pentru accesibilitatea tratamentelor – este cel mai afectat de noile măsuri.

Industria locală, un sector strategic ignorat

România are o industrie puternică de medicamente generice, care cuprinde 41 de facilități de producție la nivel național, dar și exporturi intra și extra-comunitare care echilibrează balanța comercială.

Între 2016 și 2023, genericele au adus economii de peste 1 miliard de euro sistemului sanitar. Amprenta economică totală a sectorului: 17,4 miliarde lei (1,1% din PIB, 2023 – IQVIA). Cu toate acestea, autoritățile continuă să apese pe acest segment, punând presiune pe o industrie cu adevărat strategică.

Propunerea Ministerului Sănătății și CNAS riscă să devină o dublă lovitură: pentru pacienți, care nu își vor mai permite tratamentele, și pentru sistemul sanitar, care va continua să plătească prețuri mari pentru medicamente inovatoare, în lipsa unei politici reale de sprijin pentru generice.

APMGR cere un parteneriat real între autorități, pacienți și producători, astfel încât România să nu transforme un avantaj strategic într-o vulnerabilitate majoră. Nicoleta ZANCU