Succesiunea după decesul unui părinte! Când se poate pierde accesul la moștenire!

Mulți români vor să afle ce pași trebuie urmați pentru succesiunea după decesul unui părinte! Succesiunea este procesul prin care bunurile unei persoane decedate ajung la moștenitori, iar rolul notarului este esențial. Totodată, este obligatorie prezentarea documentelor de proprietate asupra imobilelor sau terenurilor lăsate moștenire. Iată când se poate pierde accesul la moștenire!

Succesiunea după decesul unui părinte!
Potrivit Codului Civil, moștenirea reprezintă transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane aflate în viață. Ea se poate realiza în două forme: legală și testamentară. Moștenirea legală se aplică atunci când nu există testament, atribuind drepturi rudelor și soțului supraviețuitor, dar nu și concubinilor. În schimb, moștenirea testamentară concretizează voința defunctului, indiferent de modul în care a fost întocmit documentul.

 

Codul Civil stabilește clar categoriile de persoane îndreptățite să moștenească, și anume soțul supraviețuitor, descendenții, ascendenții și colateralii până la gradul al patrulea inclusiv, notează capital.ro. Succesiunea nu se poate încheia la notar dacă moștenitorii nu prezintă actele de proprietate. Pot fi contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, acte de donație, certificate de moștenitor anterioare sau contracte de partaj. Totodată, pe lângă actele de proprietate, notarul mai cere o serie de documente suplimentare, fără de care succesiunea nu poate fi înregistrată și anume certificatul de deces al defunctului, actele de identitate ale moștenitorilor și, după caz, certificate de naștere sau de căsătorie. Dacă există un testament, acesta trebuie prezentat pentru a fi analizat și validat.

 
Important de precizat este faptul că legea prevede cazuri în care o persoană nu poate moșteni, fiind declarată nedemnă. Nedemnitatea poate fi de drept sau stabilită prin hotărâre judecătorească. Sunt nedemni de drept cei condamnați pentru fapte penale săvârșite cu intenția de a ucide persoana de la care ar fi urmat să moștenească sau un alt succesibil. Această calitate se constată pe baza unei hotărâri judecătorești. Există și situații de nedemnitate judiciară, constatată în termen de un an de la deschiderea moștenirii. Printre acestea se află cazurile de violență gravă împotriva defunctului, distrugerea sau falsificarea testamentului ori împiedicarea întocmirii lui prin dol sau violență, precizează capital.ro.

Când o persoană poate fi dezmoștenită
Dezmoștenirea este un subiect controversat mai ales când vine vorba de părinții care iau decizia să nu mai lase nimic moștenire copiilor lor din anumite motive. Conform Codului Civil, părinții pot, în anumite situații, să nu le lase copiilor nici bunuri, nici avere. Totuși, legea protejează o parte din moștenire care trebuie să ajungă la anumiți membri ai familiei. Această parte se numește rezervă succesorală. Rezerva succesorală este o parte din moștenire care, prin lege, trebuie să ajungă la copiii rămași, soțul sau soția rămasă, sau părinții persoanei care a murit. Chiar dacă există un testament care dă totul altcuiva, această rezervă nu poate fi ignorată. În cazul copiilor, rezerva este jumătate din cât ar fi primit dacă nu exista niciun testament.

Dacă o persoană a fost dezmoștenită de către părinți, decizia se poata ataca în instanță. Prin lege, se poate cere anularea completă a testamentului sau respectarea părții de moștenire care se cuvinte legal, și anume rezerva succesorală. Un copil poate fi lăsat fără moștenire de către părinții săi doar dacă a făcut lucruri foarte grave împotriva părintelui sau a familiei, iar aceste fapte trebuie să fie scrise clar în lege: violență fizică asupra părintelui, nu are grijă de părinte când acesta are nevoie sau comite alte infracțiuni grave împotriva lui. În astfel de situații, părintele trebuie să facă un testament autentic, la notar, în care să scrie clar de ce își dezmoștenește copilul și ce anume a făcut. Cu toate acestea, părinții pot decide cui lasă averea, dar nu pot lua partea care se cuvine prin lege copilului, dreptul la moștenire prin rezerva succesorală.

Legislația prevede clar ce reguli trebuie să respecte moștenitorii atunci când fac succesiunea după decesul unei părinte, dar și care sunt situațiile când se poate pierde dreptul la moștenire.