Casa în care s-a născut Nicolae Ceaușescu, la un pas să se surpe din cauza ploilor. Ce a apărut scris pe gardul curții din Scornicești

Plasată într-o curbă lină a șoselei, spre ieșirea din Scornicești, casa în care s-a născut Nicolae Ceaușescu, în ianuarie 1918, pare o piesă de colecție de la Muzeul Satului. Văzută de peste gard, casa nu-și arată deloc vârsta, fiind ridicată pe la sfârșitul secolului 19, în jurul anului 1890. Acum, în secolul 21, casa degajă aceeași simplitate imemorială, parcă indiferentă la faptul că într-una din odăi a văzut lumina zilei cel care avea să marcheze istoria țării aproape 25 de ani, cât timp a fost președinte.

Casa în care s-a născut Ceaușescu nu este muzeu: „Cine o vizitează lasă cât dorește”

Scorniceștiul este, probabil, singurul loc din România în care Nicolae Ceaușescu nu este numit, plin de resentimente, “dictatorul” sau, în batjocură, „Ceașcă”. Oamenii îi păstrează o amintire distantă, dar respectuoasă, împletită cu un soi de admirație pentru cel care a părăsit satul la doar 11 ani, să se facă ajutor de cizmar la București, mânat de un instinct invincibil spre putere, faimă, decădere și moarte.

Sătenii mai tineri de azi nu îl cunosc pe Ceaușescu decât din poveștile bunicilor, dar prezența lui în Scornicești este palbabilă datorită casei simple, văruite în alb, ghemuită ca o pisică la umbra unui copac viguros. La intrarea în curte, pe gard, a fost montat de curând un soi de panou pe care sunt scrise câteva rânduri ale filosofului Petre Țuțea despre Nicolae Ceaușescu. „A fost pus de cei de la Partidul Socialist care au vizitat casa pe 26 ianuarie, de ziua lui”, ne explică doamna Mariana, femeia care are cheile gospodăriei.

„Ceaușescu a scos România din Evul Mediu, de la lumina lumănării, la lumina electrică, de la carul cu boi, la întreprinderi producătoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive și avioane… Nu știu dacă, păstrând proporțiile, există performanțe asemănătoare în istorie – poate Ramses cel Mare!… Dacă știți despre ce vorbesc veți vedea că performanțele lui Ceaușescu frizează imposibilul. Și, peste asta, a păstrat DEMNITATEA acestui POPOR”, sunt câteva din rândurile atribuite lui Petre Țuțea, filosoful român care în tinerețe a fost un comunist declarat

Femeia și soțul ei, Bițu, angajat la primărie, se ocupă de întreținerea casei și cea a curții. „Ceaușescu a avut opt frați și surori, copiii și nepoții acestora au preluat gospodăria. Nu au dorit să facă muzeu, aici este proprietatea privată, cine vizitează casa lasă cât dorește, dacă n-are bani poate să lase și niște țigări. Noi locuim la bloc în Scornicești, dar toată ziua stăm aici, la curte”, ne lămurește doamna Mariana.

Valentin Ceaușescu nu vine la casa din Scornicești

„Dintre rudele lui Ceaușescu, pe aici mai vin Gina, o nepoată a Elenei Bărbulescu, sora lui Ceaușescu, care trăiește în America, care ne vizitează de două ori pe vară, și Nicu Ceaușescu, fiul lui Ion Ceaușescu, un alt frate, care are un club de echitație la București. Ei ne lasă bani pentru toate cele necesare. Pe Valentin Ceaușescu nu l-am văzut niciodată, o avea problemele lui, o fi bolnav, nu știu ce să spun”, a mai explicat femeia pentru FANATIK.