Câți tineri are Republica Moldova și cu ce se ocupă

Un raport pentru anul 2024, publicat acum de Biroul Național de Statistică (BNS), arată că numărul tinerilor în R. Moldova este de 544 de mii, ceea ce reprezintă 22,8% din populația totală de 2,4 milioane din țară.

BNS include în categoria „Tineri” persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-34 de ani. Peste 51% din acest segment de vârstă sunt persoane de sex feminin. Datele arată că numărul tinerilor a scăzut cu 24 de mii față de anul 2023, când însumau 23,4% din totalul populației.

4 din 10 muncesc, iar 145 de mii învață

Studiul BNS atestă o creștere ușoară, dar constantă a numărului de elevi și studenți – până la 145 de mii în anul de învățământ 2024-2025, cu aproape 3% mai mulți față de acum patru ani. Dintre aceștia, 59 de mii erau studenți înscriși la studii superioare, inclusiv 17% – la masterat.

Numai patru din zece tineri sunt antrenați în câmpul muncii, arată studiul BNS, care nu specifică faptul că o bună parte din persoanele din această categorie largă – de la 15 la 34 de ani – sunt minori sau adulți tineri în proces de studii, care, respectiv, nu ar trebui neapărat să fie angajați la lucru. Legislația moldoveană prevede că minorii pot fi angajați de la 15 ani la munci ușoare și sezoniere în sectoare precum HoReCa, dar numai cu acordul părinților.

Statistica nu oferă explicații în cazul datelor care arată că numărul fetelor și femeilor tinere care nici nu lucrează, nici nu învață este mult mai mare decât cel al băieților/bărbaților. Explicația poate fi dedusă din alte date din raport, care se referă la natalitate. Adică, multe femei tinere sunt în concedii de maternitate și de întreținere a copilului.

Raportul scoate în evidență că fiecare al șaptelea tânăr cu vârsta de 15-24 de ani, fiecare a cincea persoană în vârstă de 15-29 de ani și fiecare a patra persoană de 15-34 de ani nu era antrenată în procesul de educație sau în câmpul muncii la momentul realizării raportului.

Totodată, fiecare al cincilea tânăr avea loc de muncă informal, iar ceva mai mult de 6% din tinerii salariați lucrau fără contracte de muncă.

Circa 36% din tineri – la întreținerea părinților

Rata șomajului în rândul tinerilor a fost în 2024 mai mare față de media pe țară. 12.600 de persoane tinere erau șomere, iar cei mai afectați erau tinerii de până la 29 de ani. Mai mult de jumătate dintre tinerii șomeri erau femei, iar în jur de 60% erau tineri din orașe.

Pe de altă parte, principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost salariile (34,1%) și banii oferiți de părinți (35,8%). În categoria celor aflați la întreținerea părinților se numără și minorii care ridică diverse indemnizații de la stat prin intermediul părinților. Pentru 9,4% din tineri, prestațiile sociale au fost sursă de veni, iar pentru circa 6% - transferurile din străinătate.

Mai multe căsătorii decât divorțuri

În 2024, vârsta medie la prima căsătorie a fost, în R. Moldova, de 29,9 ani pentru bărbați și de 26,9 ani în rândul femeilor. Anul trecut, s-au încheiat 14.800 de căsătorii, în scădere cu 6% față de anul 2023. Totodată, s-au înregistrat 9.500 de divorțuri.

Tendința când femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât cele din mediul urban s-a menținut și în 2024. Mai exact, la sat acest indicator a fost de 25,4 ani, iar la oraș - de 28,7 ani, iar vârsta medie pe țară a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani.

Oportunități care lovesc în R. Moldova

Demografa Olga Găgăuz a explicat Europei Libere că datele din raportul BNS reflectă, în esență, „un fenomen firesc” – are loc scăderea numărului general al populației țării, iar generația tânără nu e o excepție. De la 1999 încoace, spune Olga Găgăuz, R. Moldova înregistrează numai sporuri naturale negative.

Reducerea numărului de tineri s-a amplificat și pe fondul „migrației familiale” și a scăderii natalității. „Populația are acum oportunități de a accesa piața muncii sau universități din Europa. Dar, pe de altă parte, aceste oportunități afectează în mod negativ R. Moldova”, afirmă Olga Găgăuz.

Vorbind despre politicile statului în contextul situației tinerilor, Olga Găgăuz crede că trebuie îmbunătățită situația social-economică a țării în ansamblu.

Directoare a Centrului de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice de la Chișinău, Olga Găgăuz spune că declinul generației tinere va continua „în mod evident”, dar statul trebuie să creeze locuri de muncă bine plătite mai ales în mediul rural și să încurajeze tinerii cu studii superioare să rămână în R. Moldova.

Fenomenul îmbătrânirii se amplifică

În R. Moldova, numărul persoanelor cu vârsta de 60 de ani este de aproape 611 mii, depășindu-l pe cel al tinerilor. Din numărul total al vârstnicilor, circa 10% îl constituie persoanele de peste 80 de ani. Coeficientul de îmbătrânire e de peste 25%, asta însemnând un nivel înalt de îmbătrânire demografică a țării.

Raportul „Populația R. Moldova la orizontul anului 2040”, realizat anul trecut, la comanda autorităților moldovene, arată că, în următorii ani, se va înregistra „o scădere semnificativă (o medie de peste 17%) a populației în majoritatea regiunilor”. Scăderea va reflecta impactul cumulat al migrației, sporului natural negativ și îmbătrânirii populației.