Cine a hotarat executia sotilor Ceausescu pe 25 decembrie 1989. "Initial, Iliescu nu a fost de acord"

 Pe 25 decembrie, Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu erau retinuti, deja de cateva zile, la UM 01417 din Targoviste.

Doua elicoptere s-au deplasat la Bucuresti pentru a aduce completul de judecata care urma sa judece cuplul dictatorial la Targoviste. Dupa un proces sumar, cei doi vor fi executati. Executia a fost rapida, cameramanul abia apuca sa filmeze cateva minute, din executie, cand cei doi sunt deja jos, ciuruiti de gloante.

Pe toata durata procesului, soti Ceausescu refuza sa recunoasca legitimitatea Tribunalul militar extraordinar care i-a gasit pe cei doi vinovati de genocid, subminarea puterii de stat si subminarea economiei nationale. Cu cateva zile in urma, pe 22 decembrie 1989, pentru a scapa de furia multimii, Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu fusesera sfatuiti sa urce in elicopterul prezidential si debarcati in plin camp, in zona Targoviste. Cei doi au fost preluati de doi militieni si dusi in secret la unitatea militara din zona. Din declaratiile martorilor, ce doi erau intr-o stare de confuzie.

Sotii Ceausescu credeau ca generalul Stanculescu ii va salva

Ofiterul care i-a pazit pe cei doi avea sa declare, dupa zece ani de la evenimente, in cadrul unei emisiuni televizate, ca "In 24 decembrie, Nicolae Ceausescu auzind manifestantii strigand "Ole, ole, Ceausescu nu mai e!", dorind neaparat sa vorbeasca manifestantilor, a vrut sa deschida, a vrut intai sa i se deschida fereastra, sa vorbeasca manifestantilor (...). Ceausescu, intelegand ca de fapt se striga "Ole, ole, Ceausescu unde e?", deci masele il cheama, il cauta sa vina in mijlocul lor".



De asemenea, fostul comandant al garnizoanei Targoviste, generalul Kemenici, afirma: "Noi ne luptam intre noi si ei, saracii, erau doi batrani nebuni care nu stiau nici ei pe ce lume traiesc". Kemenici mai afirma ca atunci cand l-au vazut venind pe generalul Stanculescu, cel care organizase si coordonase procesul, sotii Ceausescu s-a bucurat, convinsi fiind ca generalul venise sa ii salveze, considerat om de incredere. Printre cei aflati in grupul de decizie al Procesului Ceausescu este si Silviu Brucan.
Citeste si https://ziare.com/social/revolutia-din-1989/revolutia-capturata-pe-22-decembrie-centrul-de-putere-se-concentreaza-la-sediul-cc-al-pcr-revolu-ionarii-sunt-tinuti-la-usa-1652261

Procesul celor doi se desfasoara in graba. Ceausescu refuza sa recunoasca legitimiatea completului de judecata. Va repeta "nu recunosc decat in fata Marii Adunari Nationale!", cuvinte care au intrat in istorie. De cealalta parte a procesului, toata lumea acuza. Discursul judecatorului, dar si al avocatului apararii sunt rechizitorii.

Gelu Voican Voiculescu si Stanculescu presau pentru executia Ceausestilor

Cat priveste responsabilitatea pentru proces si executia Ceausestilor, istoricul Madalin Hodor declara ca "Voican si Stanculescu ar fi presat pentru executie. Primul pentru ca era necesar "tiranicidul". Al doilea, pentru ca sa li se inchida gura. De altfel, cei din MapN au incercat sa il omoare de doua ori inainte de a se pune problema procesului. Iliescu se codea. L-au convins pana la urma, dar el a pus conditia ca macar formal sa existe un proces. Ceea ce s-a facut. Bineineles ca erau mai multi cei care il voiau pe Ceausescu mort".

In timpul procesului, Ceausescu il face "tradator" pe Stanculescu

In timpul procesului, in care avocatul apararii a devenit si el acuzator, Nicolae Ceausescu va cauta salvarea la Stanculescu, insa realizeaza ca salvarea nu va veni. Hodor declara ca, pe filmare, se vede ca "Ceausescu stia. Il vedeti lungind gatul dupa Stanculescu si spunand ca au fost tradatori. Unul e chiar aici". Istoricul Madalin Hodor mai precizeaza ca in timpul procesului Ceausescu intreaba "cine trage", iar Elena ii raspunde "Securitatea. Ceausescu ii pune mana pe brat, si ii spune sa taca din gura. Nu credeau ca vor fi executati. Ceausescu voia sa isi pastreze atuurile. Acesta credea ca afara sunt oameni loiali".

Cadavrele sotilor Ceausescu lasate cateva ore pe gazonul stadionului Ghencea

La finalul procesului desfasurat in graba, se decide condamnarea la moarte a celor doi. Capetele de acuzare sunt genocid (peste 60.000 de victime), organizarea de actiuni armate impotriva poporului roman, distrugerea bunurilor obstesti, subminarea economiei nationale si incercarea de a fugi din tara. Nicolae si Elena Ceausescu sunt scosi in curtea unitatii pentru executie.

Elena cere sa fie impuscati in acelasi timp: "Impreuna am luptat, impreuna murim!". Sunt executati rapid de un pluton de soldati in termen. Filmarea executiei este "rapida" si asta pentru ca, afirma Hodor, plutonul "a tras atat de repede incat cameramanul nu a pucat sa dea drumul filmarii. A prins doar faza finala cand ei erau deja jos". Cadavrele vor fi transportate cu elicopterul la Bucuresti si parasite cateva ore bune pe gazonul stadionului Ghencea. Corpurile neinsufletite sunt depuse la Morga Spitalului Militar Central pana pe 30 decembrie.

Seara, pe 25 decembrie 1989, pe TVR, crainicul va anunta stirea spuncand "Anticristul a murit in ziua de Craciun".