Cine este Laurenţiu Baranga, de la Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, acuzat că şi-a falsificat diploma de bacalaureat. Cum a ajuns un strungar înalt funcţionar de stat

Preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, vâlceanul Laurenţiu Baranga (de 53 de ani) a fost condus sâmbătă, 10 octombrie, la audieri la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, fiind acuzat de înşelăciune. 

Anchetatorii au deschis un dosar penal după ce diploma de bacalaureat a fostului şef al (ONPCSB) a fost desfiinţată de către magistraţi, iar ca urmare toate actele sale de studii: universitare, postuniversitare şi doctorale au fost anulate. Sâmbătă, poliţiştii au făcut o percheziţie domiciliară la Râmnicu Vâlcea. Acesta reprezintă doar unul dintre „cele 15.000” de episoade ale „Fabricii de diplome false din Teleorman”. 

 

Interesant este cum a reuşit un strungar să ajungă înalt funcţionar de stat şi timp de mai bine de un deceniu să ocupe tot felul de funcţii universitare sau publice, printre care cea de director adjunct al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), ori de membru ARACIS - Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, cu ajutorul unor documente false. Cum a devenit persoană publică pe filiera politică Baranga a intrat în atenţia publicului în momentul în care s-a înscris în politică. Când s-a înfiinţat organizaţia de la Vâlcea a partidului Forţa Civică, în 2012, el a fost numit preşedinte.

La centru, partidul era condus de Mihai Răzvan Ungureanu de care, spun unele surse, Baranga era foarte apropiat. A candidat la Senat din partea ADR – Alianţa România Dreaptă formată din: Forţa Civică, PDL şi PNŢCD, sub sigla ACD, iar apoi a devenit preşedinte de sector în Bucureşti. Forţa Civică a fuzionat mai apoi cu PDL care s-a unit ulterior cu PNL. În 2012, făcea naveta la Bucureşti, unde obţinuse un post de consilier în cadrul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). La vremea respectivă, se prezenta drept conferenţiar universitar doctor, după ce în 2011 obţinuse o diplomă de la Şcoala Doctorală a Universităţii Valahia din Târgovişte. 

 

 O parte a presei locale îl descria ca pe un tip „foarte şlefuit spiritual, îmbrăcat soft, cu o gestică şi un vocabular sub control”, provenind „dintr-o lume a succesului profund şi discret”, lăudându-l că „a reuşit, lucru rar, atât în afaceri, cât şi pe plan ştiinţific şi universitar”, căruia însă îi lipseşte agresivitatea politică şi „capacitatea de a face băi de mulţime, de a “pupa babe”, cum se mai zice”, dar şi „demagogia şi populismul din discurs”. În acelaşi timp, însă, în revista „Manifest Naţional” era acuzat de „incompatibilitate şi abuz”, articol preluat de o altă parte a presei locale care se arăta indignată de faptul că „un mason” ajunsese „salariat al serviciilor secrete”, fiind angajat al ORNISS, nereuşind să înţeleagă cum de putea un funcţionar public să se teleporteze în timpul serviciului şi să predea în cadrul mai multor universităţi din ţară. De asemenea, s-a scris şi despre faptul că a achiziţionat casa fostului director al CEC Bank Vâlcea, Dorin Dobrişan, condamnat la închisoare în 2015 şi eliberat în 2019, pentru a salva o parte din averea obţinută de acesta fraudulos, prin luare de mită, copiii celor doi având o relaţie. Strungar devenit funcţionar de rang înalt Baranga a dispărut apoi din atenţia mass-media locală, în momentul în care s-a mutat în Bucureşti.

 

Mai venea, ca invitat, la Vâlcea, la acţiuni politice, precum cea privind alegerile care au avut loc în PDL Vâlcea, în 2013. Până în luna septembrie a acestui an a stat într-un con de umbră. A ieşit din „anonimat” în momentul în care a fost numit şef la Combaterea Spălării Banilor, când presa naţională, studiindu-i CV-ul stufos, a început să se întrebe cum a ajuns un bărbat care şi-a luat BAC-ul abia la 32 de ani într-o funcţie de rang înalt, deşi până la 41 de ani nu părea să fi lucrat pe undeva. Ceea ce puţină lume ştie este că înainte de a obţine diploma de bacalaureat, dovedită a fi falsă, Laurenţiu Baranga a fost strungar. A lucrat, potrivit surselor noastre, în cadrul I3 – la Uzina Mecanică Băbeni. Legătura cu „Fabrica de diplome de la Teleorman” În 2009, pe când Baranga se pretindea doctorand, a izbucnit scandalul „Fabricii de diplome de la Teleorman”. Atunci s-a aflat că sute de persoane, ajunse în „funcţii cheie”, au beneficiat de 15.000 de acte de studii false. Printre acestea se aflau şi nume sonore precum cel al lui Liviu Dragnea, al fostei sale soţii, al fostului adjunct al IPJ Teleorman, Emil Stănimir şi al fostul prefect PSD de Teleorman, Adrian Florescu, dar şi o serie de parlamentari, miniştri, înalţi funcţionari, primari, poliţişti etc.

 

Totul s-a realizat cu ajutorul fostului rector al universităţilor „Alexandru Ghica” şi „Europa Ecor”, Mina-Silviu Dobronăuţeanu. De atunci, adică de mai bine de un deceniu, periodic, Parchetul Judecătoriei Sectorului 4 trimite în instanţă dosare, cerând anularea a sute de acte de studii descoperite în cursul percheziţiilor la sediul celor două universităţi. Printre acestea, şi actele de studii ale lui Laurenţiu Baranga despre care s-a aflat abia în 2016 că sunt false: diploma de bacalaureat emisă de Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti, diploma de licenţă emisă de Universitatea Ecologică Bucureşti, diploma de studii postuniversitare emisă de Academia de Poliţie, diploma de doctor emisă de Universitatea „Valahia” din Târgovişte, precum şi o serie de certificate de absolvire şi foi matricole, potrivit ziare.com. Minciuni versus probe Baranga a recunoscut în instanţă că a terminat 10 clase în 1984, iar în anul următor s-a înscris la o şcoală profesională, curs seral, a unui liceu din Râmnicu Vâlcea. În 1999, a mai spus acesta, s-a înscris la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti pentru examenul de bacalaureat. În schimb, a declarat că nu-şi aminteşte cine i-a adus diploma, pentru că nu a ridicat-o personal.

 

Doar că declaraţiile sale nu coincideau cu faptele. Pe verso-ul diplomei scria că Baranga a absolvit colegiul bucureştean între anii 1994 – 1999, la fără frecvenţă, dar nu era pomenit nimic despre şcoala profesională din Vâlcea. În plus, anchetatorii au descoperit că diploma de Bacalaureat nu există în gestiunea colegiului, la fel cum nici numele titularului nu se regăseşte în registrele matricole ale liceului bucureştean. În urma unei expertize, criminaliştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Bucureşti au descoperit că diploma a fost scrisă (completată olograf) chiar de către Mina - Silviu Dobronăuţeanu. Diplome şi certificate pe bandă rulantă Cu diploma de BAC falsă, dar şi cu o diplomă de licenţă obţinută de la „Universitatea Alexandru Ghica - Facultatea de Contabilitate şi Informatică” din Alexandria - Teleorman (care nu apare în CV şi asupra căreia planează suspiciuni că ar fi fost fabricată în acelaşi mod, exact ca în cazul Dragnea), Baranga s-a înscris la examenul de licenţă la Universitatea Ecologică din Bucureşti (februarie 2008). Despre facultatea din Teleorman, Baranga a declarat că a urmat cursurile acesteia în perioada 2000 – 2005, deşi Universitatea a avut prima serie de studenţi abia în 2001. Având în vedere că diploma de BAC este falsă, toate actele obţinute ulterior nu mai au nici o valoare, fapt confirmat şi de magistraţii din cadrul Judecătoriei Sectorului 4: „Din probatoriul administrat în cauză se constată că documentele şcolare regăsite la dosarul martorului Baranga Laurenţiu sunt false”.

 

Potrivit CV-ului său, Laurenţiu Baranga a obţinut între 2007 - 2011 mai multe diplome: specializare în mediere - Consiliul Naţional de Mediere (2007), licenţă - Universitatea Ecologică Bucureşti (2008), postuniversitară „Managementul Afacerilor Interne” - Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti (2009), doctorat la Şcoala Doctorală a Universităţii „Valahia” Târgovişte (2011), studii postuniversitare psihopedagogice - nivel I şi II - de la Universitatea Piteşti.(2010 - 2011), postuniversitare „Securitate şi bună guvernare” - Colegiul Naţional de Apărare - Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” (2011). La capitolul „certificate” menţionăm: formator experţi evaluatori - ARACIS, perfecţionare Înalţi Funcţionari - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici; modul formare „Promotori şi facilitatori ai strategiei UE pentru regiunea Dunării - SUERD”, certificat de cercetare ştiinţifică - Universitatea Naţională a Irlandei. Din 2008, deţine funcţii universitare şi publice, conform aceluiaşi CV: 2008 - 2011, asistent universitar doctorand la Universitatea „Titu Maiorescu” Bucureşti; 2009 - 2020, consilier / adjunct şef serviciu / director adjunct Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), 2010 - mediator Consiliul Naţional de Mediere; 2011 - 2012, lector universitar - Universitatea „Titu Maiorescu”; 2012 - prezent, conferenţiar universitar - Universitatea Valahia; 2016 - prezent, director Departamentul Ştiinţe şi Inginerie al Universităţii Valahia, 2016 - prezent: membru ARACIS, septembrie - octombrie 2020 - preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Din această funcţie şi-a dat demisia joi, 8 octombrie. Sâmbătă, 10 octombrie în urma unei percheziţii domiciliare în Râmnicu Vâlcea a fost reţinut, fiind acuzat de înşelăciune pentru că a folosit la angajare diplome de studii false. Anchetatorii au stabilit până în acest moment că a prejudiciat statul cu 640.000 de lei, dar sunt conştienţi că este vorba despre o sumă mult mai mare.

 

Nu se cunoaşte nici prejudiciul adus universităţilor în tot acest timp. Cum funcţiona „Fabrica de diplome” Procesul diplomelor false obţinute pe filiera Teleorman pare departe de final. Cele două instituţii de învăţământ superior implicate nu au deţinut niciodată atestate sau autorizaţii de funcţionare dar au dat absolvenţi „prestigioşi” pe bandă rulantă. Preţurile privind obţinerea unui dosar de absolvire varia de la câteva sute la mii de euro, unele surse susţin că ajungea la 3.000 – 3.500 de euro. Cu aceşti bani însă beneficiarii nu mai trebuia să facă practic nici o facultate: nu mergeau nici la cursuri şi nici la examene. Licenţa era susţinută la alte facultăţi unde existau „relaţii”, printre care: Universitatea Ecologică Bucureşti şi Universitatea „Valahia” din Târgovişte.

 

Nici aici nu era musai să participi la examen, fiind folosiţi interpuşi cu cărţi de identitate false, pentru care, susţin unele surse, se mai plăteau separat 600 de euro. Mai multe amănunte despre acest subiect aflaţi AICI. La Teleorman s-au fabricat ani de zile atât diplome cât şi certificate de studii în numele altor unităţi de învăţământ.