Comisia Europeană și Apele Române: pierderile de apă, riscuri majore pentru România. Tehnologiile există, dar nu sunt încă valorificate suficient, avertizează specialiștii

Comisia Europeană și Apele Române: pierderile de apă, riscuri majore pentru România. Tehnologiile există, dar nu sunt încă valorificate suficient, avertizează specialiștii

Comisia Europeană avertizează că România este în întârziere la gestionarea eficientă a resurselor de apă și reducerea pierderilor, potrivit ultimului raport publicat la Bruxelles. În contextul schimbărilor climatice, secetei și creșterii consumului, specialiștii subliniază că soluțiile tehnice există și sunt validate, dar trebuie implementate rapid pentru a evita riscuri majore pentru populație și economie. Datele publicate recent de Administrația Națională „Apele Române” arată că, deși rezervele actuale sunt suficiente, 26 de secțiuni hidrografice sunt sub debitul minim, iar tot mai multe localități se confruntă cu restricții temporare.

România pierde, anual, milioane de metri cubi de apă din cauza rețelelor învechite. Specialiștii estimează că la fiecare pahar de apă livrat, jumătate se pierde pe traseu, ceea ce înseamnă costuri mari și presiune pe resurse. Potrivit Apelor Române, rezervele din principalele 40 de lacuri de acumulare sunt la 87,43%, suficiente pentru alimentarea populației și a consumatorilor economici, dar 26 de secțiuni hidrografice sunt deja sub debitul minim necesar. Peste 120 de localități, în special din Vaslui și Gorj, se confruntă cu restricții sau fântâni secate, iar debitul Dunării, de 2.500 m³/s, la jumătate față de media multianuală, arată vulnerabilitatea structurală a rețelei de apă.

Comisia Europeană a cerut României, în iulie, să accelereze investițiile în reducerea pierderilor de apă și modernizarea rețelelor, pentru a atinge obiectivele de mediu și pentru a proteja resursele vitale.

Strategia Europeană de Reziliență a Apei pune accent pe reducerea pierderilor din rețelele publice prin soluții digitale și contorizare inteligentă. La nivelul UE, 13% din consumul de apă este pentru alimentarea publică, iar pierderile variază între 8% și 57%, România aflându-se printre statele cu valori ridicate. Directiva privind apa potabilă prevede ca statele care depășesc pragul european (stabilit până în 2028) să prezinte planuri naționale de reducere a pierderilor până în 2030.

Tot în iulie 2025, Banca Europeană de Investiții a lansat Programul de Reziliență a Apei, care va mobiliza 40 de miliarde de euro în investiții globale în următorii trei ani, incluzând finanțări pentru modernizarea infrastructurii și implementarea tehnologiilor smart-water.

Tehnologiile moderne: cifrele care fac diferența

Pe fondul acestor realități, companiile de apă din România încep să implementeze tehnologii moderne. Senzorii inteligenți de detecție a pierderilor identifică rapid avariile și localizează scurgerile, iar platformele digitale transmit date în timp real, reducând costurile de intervenție. Studiile de caz din România arată că pierderile scad semnificativ încă din primul an, atunci când aceste soluții sunt integrate. Iași, Buzău, Pitești, Craiova, Slatina, Timișoara sau Arad sunt printre orașele din țară care au investit deja în astfel de sisteme de monitorizare inteligentă a rețelei de apă, instalând senzori pentru detectarea pierderilor și conectându-i la platforme digitale de analiză.

Într-un context marcat de secetă și schimbări climatice, România are la dispoziție soluții tehnologice mature și un cadru strategic european clar. Accelerarea modernizării infrastructurii, extinderea implementării senzorilor inteligenți și alinierea la Strategia Europeană de Reziliență a Apei sunt esențiale pentru a proteja resursele vitale și pentru a preveni scenarii critice în anii următori.