Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV, instituit în 2007

România a îndeplinit condiționalitățile din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) de monitorizare a sistemului judiciar instituit încă din 2007, astfel încât acesta poate fi ridicat și înlocuit cu mecanismul privind statul de drept, arată Comisia Europeană într-un raport întocmit ieri. Comisia spune că, înainte de a lua o decizie finală, va ține seama de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European și va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât și al României în lunile următoare. De asemenea, Bruxelles-ul enumeră restanțele pe care le mai are țara noastră, care vor fi monitorizate prin mecanismul privind statul de drept.
Comisia Europeană a anunțat, printr-un comunicat de presă, că a adoptat cel mai recent raport privind măsurile luate de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma sistemului judiciar și combaterea corupției în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV). „Toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”, se arată într-un
documentul enumeră progresele înregistrate în ceea ce privește recomandările restante și îndeplinirea obiectivelor de referință (benchmarks) ale MCV de la raportul din iunie 2021, CE precizând că „România a depus eforturi semnificative în vederea implementării acestor recomandări prin noi acte legislative, politici și instrumente menite să consolideze sistemul judiciar și combaterea corupției”. Comisia concluzionează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ține totodată seama de evoluția situației statului de drept în UE și, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept.
De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza și nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV, însă monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.
Reforme semnificative
Printre reformele importante se numără legile justiției adoptate recent și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de a ține seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției și la alte aspecte, mai generale, în eventualitatea în care ar fi necesare acțiuni suplimentare.
„În ceea ce privește combaterea corupției, instituțiile de stat își unesc forțele pentru a pune în aplicare o nouă strategie națională anticorupție, iar pe parcursul anului 2021 și în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în materie de eficacitate a investigării și a sancționării corupției la nivel înalt. Parlamentul a îmbunătățit procedura de ridicare a imunității politice, iar instituțiile române responsabile cu aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese, precum și cu gestionarea și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni au funcționat în mod eficace. În fine, România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea codurilor sale penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, jaloane în cadrul Planului de redresare și reziliență al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România în vederea realizării cu succes a acestora, în concordanță cu legislația UE și cu standardele internaționale anticorupție.
Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a angajamentelor restante specificate în raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de drept”.
Ce urmează
Vorbind despre etapele următoare, Comisia Europeană arată că „punerea în aplicare efectivă a angajamentelor României și continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor asigura faptul că progresele înregistrate sunt durabile și ireversibile, permițând încheierea cu succes a MCV”. Comisia spune că, înainte de a lua o decizie finală, va ține seama de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European și va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât și al României în lunile următoare. Ana POP