Coronavirus: Economia Suediei a crescut în primul trimestru / Țara cu cea mai controversată politică anticoronavirus

 Biroul de statistică al țării a raportat că produsul intern brut a crescut cu o rată anuală de 0,4% în primul trimestru. PIB a crescut cu 0,1%, ajustat sezonier în comparație cu trimestrul precedent. Un sondaj Reuters estima o cotracție de 0,6%.

Opoziția vrea anchete

Cele mai mari două partide de opoziţie din Suedia au cerut vineri înfiinţarea, înainte de venirea verii, a unei comisii independente de anchetă cu privire la răspunsul, foarte puţin coercitiv, dat de această ţară la epidemia de COVID-19, transmite AFP, citată de Agerpres. 

Chiar dacă s-a pronunţat de mai multe ori în favoarea unei astfel de comisii, premierul social-democrat Stefan Lofven doreşte ca ea să devină operaţională doar după terminarea pandemiei. 'Multe partide sunt de acord cu noi că ea (comisia) trebuie constituită cât mai curând posibil şi că nu trebuie aşteptat să se sfârşească criza', a declarat în faţa presei Ulf Kristersson, şeful partidului Moderaţii (conservator), aflat la originea acestui apel împreună cu Democraţii Suediei (populist).

Măsurile mai relaxate decât în alte state împotriva răspândirii coronavirusului au dat loc unui larg consens politic în Suedia, însă majoritatea partidelor consideră necesară o analiză a modului în care guvernul a gestionat această situaţie excepţională.
 

Suedia are cea mai mare rată de deces prin coronavirus din lume

Vineri, bilanţul deceselor provocate de COVID-19 în Suedia, ţară cu 10,3 milioane de locuitori, a ajuns la 4.350, din 36.476 de cazuri de infectare confirmate. Mai mult de trei sferturi dintre cei decedaţi erau persoane găzduite în centre de îngrijire sau se aflau în îngrijire la domiciliu.

Deşi capacitatea de testare a fost adusă la 100.000 pe săptămână, la sfârşitul lui mai se efectuau 30.000. În ce priveşte învăţământul, autorităţile au anunţat că, după două luni de cursuri la distanţă, liceenii şi studenţii se vor putea întoarce în sălile de clasă şi în amfiteatre din 15 iunie.

Şcolile elementare, în schimb, au continuat să funcţioneze pe tot parcursul epidemiei. Dat fiind însă că mulţi profesori îşi iau vacanţă în această vară, numeroşi elevi din ciclul liceal şi studenţi nu vor reveni la cursuri mai devreme de toamnă. Cu o rată de 430 de decedaţi la un milion de locuitori, Suedia are una din mortalităţile cele mai ridicate provocate de noul coronavirus, mult peste cele din restul ţărilor nordice: Norvegia (43 de decese la un milion de locuitori), Danemarca (98), Finlanda (56), Islanda (29), care au luat măsuri de semi-izolare.

Experți suedezi critică strategia autorităților ca fiind o greșeală îngrozitoare

Strategia suedeză privind combaterea pandemiei a însemnat că țara nu a implementat măsuri de carantină, permițându-le oamenilor să iasă în parcuri, restaurante și să muncească în continuare, încurajând măsuri de distanțare socială fără însă a le impune.

Este o abordare pe care majoritatea populației pare să o susțină însă a alarmat unii experți suedezi care descriu abordarea drept o greșeală îngrozitoare, relatează Business Insider.

Aceștia arată înspre bilanțul ridicat al deceselor, efectele asupra grupurilor vulnerabile și ceea ce ei susțin că este o abordare care ignoră majoritatea datelor științifice privind COVID-19. Două scrisori deschise semnate în luna aprilie de peste 2.000 de experți din întreaga țară au îndemnat autoritățile să adopte măsuri mai stricte cu caracter obligatoriu. Însă apelul acestora nu a schimbat poziția guvernului.






 

Mizează Suedia pe imunitate în masă?

Autoritățile suedeze susțin că strategia nu se bazează pe atingerea „imunității în masă” - punctul în care atât de mulți oameni au dobândit imunitate în fața unui virus prin infectare sau vaccinare încât acesta nu se mai poate răspândi eficient în rândul populației.

Dar Anders Tegnell, epidemiologul-șef al Suediei și principalul arhitect al strategiei suedeze de combatere a pandemiei a evidențiat progresele înregistrate în atingerea acestui obiectiv. Acesta a declarat la sfârșitul lunii aprilie că până la 20% din locuitorii Stockholm-ului au dobândit imunitate iar asta ar putea apăra populația în fața unui al doilea val al epidemiei.

•  

Mulți au văzut declarațiile sale drept o recunoaștere tacită că strategia autorităților vizează atingerea imunității în masă. Dar oamenii de știință din întreaga lume au avertizat că nu există nicio garanție că vindecarea de COVID-19 va oferi imunitate permanentă în fața noului coronavirus și, chiar dacă ar face-o, costul în vieți umane ar fi enorm.

Marcus Carlsson, un matematician de la Universitatea din Lund afirmă că „[autoritățile] neagă acest lucru dar în practică, dacă te uiți la acțiunile lor, urmăresc în mod clar imunitatea în masă - de aceea mențin școlile și totul deschis”.

Kämpe a afirmat că Suedia încearcă să „atingă imunitatea în masă omorând oameni”.

„Este ca și cum spui că oamenii în vârstă sau care au o boală precum obezitatea sau diabetul valorează mai puțin decât restul așa că putem să îi lăsăm să moară și obținem imunitate în masă”, potrivit acestuia.

Experții spun că planul suedez ignoră datele științifice

Kämpe spune că abordarea Suediei „nu se bazează pe date”.

„Dacă ai un virus complet nou și cunoști foarte puține despre el, atunci de ce nu faci un pas înapoi să încerci să ai cât mai puțini oameni infectați până afli mai multe?”, se întreabă profesorul Olle Kämpe.

Acesta scoate în evidență noile descoperiri cu privire la virus, printre care faptul că poate cauza cheaguri de sânge în rândul persoanelor tinere sau sindromul inflamator asemănător bolii Kawasaki care a ucis cel puțin patru copii. Potrivit acestuia Suedia nu consideră copiii un grup de risc iar aceștia trebuie să meargă la școală chiar dacă au condiții preexistente.

•  

Christopher Plumberg, un cercetător de la Universitatea din Lund afirmă că poziția Suediei privind copiii „este într-un contrast profund față de abordările din Statele Unite și Marea Britanie”.

Marcus Carlsson susține la rândul său că Agenția de sănătate publică suedeză „are o viziune stranie despre cum se face știință și cercetare”. Potrivit acestuia autoritățile din Suedia „pretind că sunt mai logice în timp ce restul lumii intră în panică, pretinzând că sunt vocea rațiunii”.

Acesta descrie autoritățile ca fiind „selective privind dovezile” și că insistă în mod neobișnuit asupra unor dovezi incontestabile înainte de a lua măsuri, o abordare radical diferită față de autoritățile responsabile de sănătatea publică din alte țări.

Însă așteptarea dovezilor definitive în cazul de față înseamnă să aștepți prea mult și să riști vieți, potrivit lui Marcus Carlsson.



 

„Sacrificarea” celor bătrâni și slabi

Suedia afirmă că strategia vizează protejarea celor mai vulnerabili: persoanele de peste 70 de ani sunt îndemnate să rămână în case iar vizitele în azilurile de bătrâni au fost interzise.

Dar în jur de jumătate din decesele înregistrate în țară au fost în azilurile și centrele de îngrijire a bătrânilor iar aproximativ 88% din totalul persoanelor care și-au pierdut viața au avut peste 70 de ani, un număr similar cu cel al unora din cele mai grav afectate țări europene ca Marea Britanie sau Franța.

Angajații din azilurile de bătrâni au relatat că au fost nevoiți să meargă la muncă fără echipament de protecție iar unii s-au plâns că nu au permisiunea să administreze oxigen pacienților cu COVID-19 și că li s-a spus să nu îi trimită pe cei infectați cu coronavirusul în spitale.

Kämpe afirmă că „sacrificăm bătrânii și oamenii bolnavi”

Epidemiologul-șef al Suediei susține însă că planul autorităților nu presupune sacrificarea unor grupuri. În schimb, acesta a afirmat că numărul ridicat al deceselor a fost un eveniment prevăzut.

•  

Ministrul sănătății suedez a admis că „am eșuat în a ne proteja vârstnicii” iar Agenția de sănătate publică afirmă că a început să implementeze măsuri de igienă mai stricte care au diminuat numărul de decese din azilurile de bătrâni.

Dar bilanțul morților din Suedia este mult mai mare decât cel al țărilor nordice învecinate care au implementat măsuri de carantină, fiind de patru ori mai mare decât cel din Danemarca și de 8 ori mai ridicat decât cel norvegian, țări cu sisteme de sănătate publică, sisteme politice și densitate a populației similare.
 

„Nu ne urmați exemplul”

Kämpe afirmă că Suedia avea la rândul ei ingredientele pentru un bilanț al deceselor scăzut: țara nu este dens populată, are un nivel ridicat al educației și rate scăzute ale unor boli precum diabetul sau obezitatea.

„Și cu toate acestea avem atât de multe decese. Ca medic nu poți accepta morți inutile. Dar noi avem mii. Dacă lucrurile vor continua așa vom avea zeci de mii”, susține acesta, adăugând că „nu cred că este ceva care ar trebui copiat de cineva”.

•  

Marcus Carlsson subliniază că Suedia se află într-un moment foarte periculos fiind în atenția opiniei publice internaționale:

„Oamenii vor o cale să treacă prin pandemie fără carantină. Dar această strategie ar pune în pericol populația suedeză și mii de vieți la nivel european și mondial”.

„Suntem cu totul în întuneric. Acesta nu este un exemplu de urmat”, susține Carlsson.

Autoritățile suedeze au lăsat de înțeles că își vor schimba abordarea dacă vor apărea dovezi că o altă strategie ar funcționa mai bine. Însă până acum nu au indicat că vor urma schimbări.