De ce trenurile românești de noapte au rămas „în beznă”, în timp ce restul Europei investește mult și lansează mereu rute noi

 România are multe trenuri de noapte, dar marea problemă nu este că sunt lente, ci vagoanele sunt foarte vechi, condițiile nu sunt grozave, iar prețurile sunt mari. Trenurile de noapte dispăruseră din Europa centrală și de vest, însă au renăscut în ultimii ani, mai ales datorită Austriei. Ce au făcut europenii pentru ca trenurile de noapte să fie un succes și să revină în forță.

Vagoanele românești de pe trenurile de noapte au rămas mult în urma Europei civilizate

Știm că trenurile românești sunt lente și la fel vor fi și peste 10-15 ani. Ar fi ajutat însă dacă erau măcar ceva mai noi și mai confortabile. La trenurile de noapte de lung parcurs viteza redusă nu este un minus atât de mare, fiindcă nici trenurile europene de foarte lung parcurs în noapte nu prea au viteze medii de peste 80 km/h. 

România a avut mereu multe trenuri de noapte, dar gradul de confort nu a excelat și nu se punea problema ca pasagerii să meargă cu bucurie cu ele, ci de nevoie, pentru că avionul costa prea mult sau nu erau curse în orașul de destinație.

 

România are printre cele mai multe trenuri de noapte, dar viteza lor este în medie cam de 50-55 km/h și grav este că vagoanele de cușetă sau de dormit sunt vechi de câteva decenii. Sunt zone cu rugină, în altele jegul nu mai are cum să iasă și, uneori, cearșafurile și pernele nu sunt perfect curate.

Au fost recent și cazuri de călători, dar și de ceferiști mușcați de ploșnițe și este sigur că ar trebui făcută curățenie mai riguros.

Sunt destule cazuri în care aerul condiționat nu funcționează, iar dacă stai în patul de mijloc ai mari șanse să nu dormi grozav. Un minus ține și de faptul că nu mai avem vagon-restaurant (cel mult două sunt în circulație), așa că nu ai cum să consumi o mâncare caldă sau o băutură rece.   

Faptul că vagoanele sunt construite acum câteva decenii nu este o problemă de nedepășit: în Franța, Austria sau Belgia circulă vagoane produse și acum 50-60 de ani, dar au fost modernizate după 2010, fiindcă era mult mai ieftin decât să fie cumpărate altele noi. Aceste vagoane, deși tare vechi ca vârstă, au fost aduse în timpurile noastre și au aer condiționat, prize funcționale, lumini de tot felul în compartiment și multe spații de bagaje.

Prețul biletelor este enervant de mare pentru ce oferă trenurile

O problemă cu trenurile de noapte în România este prețul, mai ales ținând cont de călătoria lungă, de posibilele întârzieri și de condițiile deloc grozave de călătorie.

De exemplu, București - Oradea, 652 km, 12 ore și 40 minute, costă 176 lei la cușetă cu 6 paturi și cu 18 lei în plus pentru un loc la cușetă cu patru locuri în compartiment. La vagonul de dormit biletul este 292 lei (în cabină cu două locuri). Cea mai confortabilă variantă este să dormi singur în compartimentul din vagonul de dormit, dar biletul costă 388 lei. 

Cele mai bune condiții de călătorie sunt pe trenul de noapte Astra Transcarpatic București - Arad, care face 11 ore și 19 minute pe 590 km, cu acele vagoane galbene fabricate la Arad. Prețurile sunt de la 166 lei (la cușetă cu patru paturi) până la 380 lei la „dormit lux single”, unde ai și baie cu duș în compartiment.

În România circulă un tren de noapte mai deosebit, trenul „Prietenia” cu vagoane ale CFM, pe relația București - Chișinău. Sunt vagoane foarte vechi, dar destul de confortabile. Drumul este mai lung decât cu microbuzul, din cauza trecerii graniței. Trenul stă trei ore la Ungheni pentru controlul vamal, dar și pentru schimbatul boghiurilor, pentru a putea rula pe liniile moldovenești. 

 

 Trenurile de noapte nu trebuie să fie foarte rapide, dar este musai să ofere confort

În Europa, printre cele mai lungi trasee de trenuri de noapte se numără Paris - Viena, 1.244 km, 16 ore, operat de SNCF pentru brand-ul Nighjet. Din mai, o companie numită European Sleeper operează ruta Berlin - Bruxelles, 780 km, 12 ore. După cum se vede, vitezele medii nu sunt „supersonice”, dar trebuie spus că, fără îndoială, condițiile de călătorie sunt net mai bune ca la CFR Călători. Biletul Berlin - Bruxelles costă între 90 și 190 de euro.

Aceeași companie speră să poată lansa în 2025 ruta Amsterdam-Barcelona, iar o nouă companie plănuiește tot peste doi ani să lanseze o rută de noapte Paris - Veneția.