Donald Tusk cere excluderea Fidesz, partidul lui Viktor Orban, din PPE dupa veto-ul Ungariei si Poloniei asupra bugetului UE

Presedintele Partidului Popular European (PPE), fostul premier liberal polonez Donald Tusk, a cerut luni excluderea din acest partid a formatiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban, dupa ce Ungaria a blocat prin veto - impreuna cu Polonia - bugetul multianual al UE si planul european de relansare din cauza nemultumirii guvernelor de la Budapesta si Varsovia fata de conditionarea accesarii fondurilor europene de situatia statului de drept, relateaza AFP.

"Oricine este impotriva principiului statului de drept este impotriva Europei. Ma astept din partea tuturor partidelor din PPE la o pozitie clara pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie sa mai fie protejati de nimeni", a scris Tusk pe contul sau de Twitter.

Partidul Fidesz este de anul trecut suspendat din PPE in urma criticilor Bruxellesului la adresa Budapestei privind situatia statului de drept si masurile impotriva migratiei.

Intr-o scrisoare adresata lui Tusk in aprilie, 13 din cele 82 de partide din PPE au cerut excluderea Fidesz din acest partid european. Insa printre cele 13 nu se numarau si marile formatiuni ale popularilor europeni, precum Uniunea Crestin-Democrata germana (CDU) sau Partidul Popular spaniol (PP).

 

Fidesz a mai fost vizat de doua ori de procedura excluderii din PPE, care a esuat de fiecare data pentru ca nu a fost sustinuta de aceste mari partide. Dar, in noul context, Donald Tusk ar putea acum sa relanseze procedura.

 

In timpul unei reuniuni a reprezentantilor permanenti ai statelor UE, desfasurata luni, Polonia si Ungaria au blocat prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) si planul de redresare "Next Generation" (de 750 de miliarde de euro).

Premierii ungar si polonez, Viktor Orban si Mateusz Morawiecki, avertizasera deja asupra acestui veto inaintea reuniunii. Ei le-au transmis liderilor institutiilor europene scrisori prin care isi exprima dezacordul fata de mecanismul de conditionare a accesarii fondurilor europene de respectarea statului de drept (independenta justitiei, a presei, drepturile fundamentale etc.) convenit intre Parlamentul European si presedintia germana a Consiliului UE, pe care cei doi premieri il considera un instrument arbitrar, bazat pe criterii politice si ideologice.

Ministrul ungar al justitiei, Judit Varga, a sustinut luni ca "nu Ungaria este cea care santajeaza si pune presiune asupra Bruxellesului (...), ci invers". "Nu am spus "da" intrarii in UE pentru ca Bruxellesul sa poata stabili pentru noi ceea ce noi consideram a fi o familie, ceea ce noi denumim o casatorie si cine sa poata adopta copii in Ungaria si in ce conditii", a mai spus ea, amintind ca fondurile europene nu sunt donatii caritabile, ci plati la care Ungaria are dreptul in baza tratatelor UE.

 

 

In opinia omologului sau polonez, Zbigniew Ziobro, criteriul statului de drept "este doar un pretext, un cuvant frumos care suna bine, dar este vorba de fapt despre o aservire institutionala, politica, de o limitare radicala a suveranitatii".

Cum Ungaria si Polonia nu puteau opri singure acest mecanism de conditionalitate a accesarii fondurilor europene, adoptat la reuniunea de luni prin majoritate calificata, rezervele exprimate de aceste tari au impiedicat adoptarea acordului asupra cadrului financiar plurianual si a deciziei privind resursele proprii, care necesita unanimitate.