Povestea Pitei de Pecica, preferata familiei Ceaușescu. Încă se mai fabrică

Vestul țării, mai exact județul Arad, are o pâine care a fost preferata familiei Ceaușescu: pita făcută după o rețetă aparte și coaptă pe vatră este unul dintre simbolurile valoroase ale oraşului Pecica

Gustul inconfundabil al pâinii produse la Pecica se datorează, pe lângă reţeta specială şi modul specific de preparare, şi grâului crescut în această zonă. Fiind cultivat în Câmpia Mureşului, zonă deosebit de fertilă, grâul recoltat este bogat în gluten, de aici şi gustul distinctiv al pitei de Pecica.

„Se spune că, în vremurile de demult, fiecare familie îşi recunoştea după gust pâinea făcută în propria casă. Unicitatea pâinii de Pecica este apreciată la nivel naţional, fiind considerată cea mai bună pâine pe vatră. La sfârşitul anului 2011, pita de Pecica a obținut certificarea de marcă înregistrată, brandul local devenind motiv de mândrie pentru întregul oraș. Coaptă pe vatră, nu conţine conservanţi și este făcută din grâul care se recoltează doar din holdele din apropierea localităţii“, a declarat Pavel Sinka, consilier pentru comunicare în cadrul Primăriei Pecica.

De asemenea, grâul, foarte bogat în gluten dădea o făină de foarte bună calitate, e drept, şi datorită morilor – Ghizela, Scherer, Bacsilla, Aconi – care scoteau „făina nulaş“. De altfel, moara Ghizela, a doua moară industrială după Neuman, din Arad, realiza griş de calitate şi chiar boia de ardei, iar moara lui Süli (Elias) scotea uleiuri comestibile foarte fine de floarea-soarelui şi de dovleac

Rețeta este veche, moștenită de la o generație la alta

Aluatul pâinii se face din făina obţinută din grâul crescut de pecicani. În mod tradiţional, la dospitul pâinii se folosea cumlăul în loc de drojdie. Cumlăul era un amestec format dintr-o cantitate mică de aluat, tărâţe de grâu şi hamei, iar acesta se înmuia în apă călduţă – de unde s-a dezvoltat şi expresia locală „apă caldă ca de pită“.

Aluatul se frământa până când „asuda grinda“, adică fruntea celei care frământa. În timpul în care aluatul stătea la dospit într-o cameră caldă, se pregătea focul în cuptorul special de copt.

„Pâinile rezultate erau vândute la târgurile din Arad, iar cele care se păstrau pentru consumul propriu rămâneau proaspete timp de o săptămână, fiind păstrate cu grijă în ştergare. Secretul pitei, pe lângă cantitățile de apă, drojdie, sare şi făină bine drămuite, este şi cel al cuptoarelor din cărămidă făcute de romi, arse la foc de lemne, de ştiuleţi de porumb ori de resturi vegetale. Majoritatea caselor aveau cuptoare care, prin modul special de construcţie, făceau ca pita de Pecica să aibă coaja groasă şi crocantă, ce păstrează atât de bine aroma specială a pâinii“, a spus primarul orașului Pecica, Petru Antal.

Era important, de asemenea, şi cum „era ars cuptorul“ şi cât dura coacerea. Toate acestea coroborate făceau ca pita de Pecica să-şi păstreze frăgezimea mai multe zile.

Cu pita peste hotare

Apoi, perioada comunistă duce la coacerea pâinii în brutăria CAP-ului, ce păstrează însă coptul pe vatră. În fiecare săptămână, cel puţin de două ori, marţea şi vinerea, pita de la Pecica, produsă după reţete tradiţionale, era trimisă cu avionul la Bucureşti, pentru a ajunge pe masa dictatorului comunist. Pita consumată de soţii Ceauşescu era făcută la CAP „Ogorul“, situat la intrarea în localitate, dinspre municipiu.

În prezent, în Pecica există patru brutării, dintre care trei prepară pâinea tradiţională, cuptoarele acestora fiind construite din acele cărămizi vechi care contribuie la farmecul pitei.În anii trecuți, pita de Pecica a fost prezentată la aproape toate târgurile de profil din România, dar a ajuns și peste hotare, în Ungaria, Austria, Franța şi Belgia, dusă de delegații din Pecica.

Atestare europeană

În urmă cu un an, primarul orașului anunța că Ministerul Agriculturii sprijină protejarea brandului Pita de Pecica la nivel european. „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a informat despre stadiul în care se află cererile depuse la Comisia Europeană în vederea dobândirii protecției mărcii la nivelul Uniunii Europene.Din cele 17 dosare depuse la MADR cu privire la înregistrarea la Comisia Europeană a produselor alimentare românești au fost recunoscute, din 2011 până în prezent, 10 produse: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Telemea de Ibăneşti, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnați de Pleșcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap.Printre acestea se numără şi Pita de Pecica, înregistrată în 22 decembrie 2021 în sistemul electronic eAmbrosia, cu cerere din partea României pentru dobândirea protecției pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată“, spune primarul orașului.