România are cele mai mari cheltuieli cu serviciile sociale din UE

  * creșterea accelerată a cheltuielilor sociale în România este rezultatul mai multor factori * de la majorarea pensiilor și investițiile în sistemul de sănătate, până la sprijinirea familiilor vulnerabile, Guvernul a fost nevoit să răspundă unei cereri tot mai mari de suport social * pandemia, inflația și creșterea costului vieții au amplificat nevoile populației, iar bugetele naționale au fost ajustate în consecință

Cheltuielile totale cu protecția socială în Uniunea Europeană au atins în 2023 impresionanta cifră de 4.583 miliarde de euro, marcând o creștere de 6,1% față de anul anterior. Această statistică dezvăluită recent de Eurostat evidențiază nu doar dimensiunea financiară a sistemelor de sprijin social din Europa, ci și variațiile semnificative între statele membre, cu România în prim-plan în ceea ce privește dinamica procentuală a acestor cheltuieli.

România și vecinii săi în topul creșterilor

În timp ce media Uniunii Europene a înregistrat o creștere notabilă, România s-a remarcat printr-un salt de 13,8% al cheltuielilor cu protecția socială, clasându-se printre țările cu cele mai accelerate ritmuri de creștere. Alături de noi, Slovacia (18,9%), Polonia (18,4%), Ungaria (15,2%) și Bulgaria (14,6%) au demonstrat eforturi similare în consolidarea sprijinului social.

Această creștere accelerată reflectă atât necesitatea unor intervenții sociale mai consistente, cât și evoluția politicilor naționale de protecție socială. De la creșterea pensiilor la ajustări ale bugetelor pentru sănătate și familii, România pare să fi ales o direcție ambițioasă, în contrast cu țări precum Danemarca, Italia și Estonia, care au înregistrat creșteri modeste de sub 4%.

Protecția socială în cifre, disparități și tendințe

Deși cheltuielile absolute cresc, ca procent din PIB, protecția socială în Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 26,8% în 2023, comparativ cu 26,9% în 2022. Cu toate acestea, ponderea în PIB variază semnificativ între statele membre. În Franța și Finlanda, cheltuielile pentru protecția socială reprezintă peste 31% din PIB, evidențiind sisteme de protecție socială extrem de robuste. În schimb, România se află la coada clasamentului, cu o pondere de puțin peste 15%, apropiindu-se de valori similare cu Estonia și Malta.

Structura cheltuielilor - pensiile, sănătatea și familiile

Un alt element cheie al raportului Eurostat este distribuția cheltuielilor. La nivel european, aproape jumătate (46,7%) din cheltuielile cu protecția socială sunt alocate pensiilor de vârstă și de urmaș, un indicator al îmbătrânirii populației și al priorității acordate acestei categorii. Cheltuielile pentru sănătate reprezintă 29,9%, iar cele pentru familii și copii 8,6%. România urmează un model similar, dar cu o pondere mai mare a pensiilor (53,2%) și a sprijinului pentru familii și copii (12,3%), ceea ce poate sugera o presiune mai mare pe aceste segmente. Cheltuielile pentru sănătate, deși importante, reprezintă 27,7%, sub media UE.

Creșterea accelerată a cheltuielilor sociale în România este rezultatul mai multor factori. De la majorarea pensiilor și investițiile în sistemul de sănătate, până la sprijinirea familiilor vulnerabile, guvernul a fost nevoit să răspundă unei cereri tot mai mari de suport social. Pandemia, inflația și creșterea costului vieții au amplificat nevoile populației, iar bugetele naționale au fost ajustate în consecință.

În același timp, rămân provocări semnificative. Deși procentul din PIB alocat protecției sociale a crescut ușor, România rămâne mult în urma altor state membre în ceea ce privește nivelul absolut al acestor cheltuieli. Cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decât media europeană, capacitatea de a oferi sprijin comparabil cu țările vestice rămâne limitată.

Dan DIMA

 

România se află într-un moment de tranziție, încercând să-și consolideze sistemul de protecție socială în fața unor provocări economice și sociale complexe. Creșterea semnificativă a cheltuielilor cu protecția socială în 2023 este un semn al eforturilor de adaptare, dar și al necesității de a continua reformele pentru a reduce decalajele față de celelalte state membre.

De la pensii la servicii de sănătate și sprijin pentru familii, fiecare segment al protecției sociale trebuie să beneficieze de o abordare strategică, astfel încât România să-și îmbunătățească nu doar statisticile, ci mai ales viața cetățenilor săi. Într-o Uniune Europeană tot mai diversificată, succesul sistemelor de protecție socială rămâne un barometru al calității vieții și al coeziunii sociale