Servicii secrete: "Lovitura secolului" - cum au reusit BND si CIA sa supravegheze jumatate de planeta

 In 2013, Edward Snowden a dezvaluit amploarea supravegherii globale a comunicatiilor. Dar serviciul secret german BND si cel american CIA incepusera deja dinainte o actiune de interceptare la nivel mondial.

In 1970, reprezentanti ai BND si CIA au semnat la Munchen un acord strict secret de parteneriat intr-o operatiune calificata ulterior de CIA drept "lovitura secolului in domeniul serviciilor secrete". BND a numit operatiunea "Rubikon", in timp ce CIA i-a pus numele de cod "Minerva".

Intreaga poveste a fost dezvaluita acum, in februarie 2020, de televiziunea germana publica ZDF, de Washington Post si de televiziunea elvetiana.

Obiectul parteneriatului serviciilor secrete germane si americane a fost firma elvetiana Crypto AG, unul din liderii mondiali pe piata tehnologiei de criptare. Firma a fost creata de Boris Hagelein, care a fost preocupat de criptare inca din anii 1930. Tari din lumea intreaga au cumparat aparatura de incifrare produsa de compania din micul oras alpin elvetian Zug, aparatura cu care si-au dotat ambasadele si oficiile guvernamentale si ale altor autoritati de stat.

In jur de 200 de angajati produceau si vindeau aceste aparate in peste 120 de tari. Cu totii ar fi fost se pare inselati.

Ca-n filme: Transfer de bani cash in garajul subteran

Pentru ca nici macar angajatii nu aveau habar ca firma la care lucrau apartinea, de fapt, celor doua servicii secrete amintite. Prin contacte ale BND cu Siemens si printr-o casa de avocatura din Liechtenstein s-a reusit acoperirea adevaratilor proprietari ai Crypto AG.

Profitul generat era impartit de BND si CIA, doar in anul 1975 castigurile fiind de 51 de milioane de franci elvetieni.

Angajati ai BND le dadeau partea de profit partenerilor din CIA, sub forma de bani cash, in cadrul unor intalniri strict secrete, petrecute in garaje subterane.

Incepand cu 1970, expertii BND si CIA s-au implicat in secret in studierea mecanismelor de criptare folosite in masinile de incifrare produse de Crypto AG. In acest fel, agentii operativi ai celor doua servicii de spionaj au putut ulterior sa descifreze comunicatiile criptate ale celor care foloseau respectivele tehnologii.

Printre clientii Crypto AG s-au numarat Iranul, Arabia Saudita, precum si state sud-americane si africane. Doar Uniunea Sovietica si China nu au cumparat niciodata tehnologia Crypto AG.

Cele doua tari stiau oricum. De exemplu in 1989, cand SUA au invadat Panama, americanii au stiut datorita operatiunii "Minerva" ca dictatorul cautat Manuel Noriega se ascundea in ambasada Vaticanului din Panama City. Asta pentru ca pana si Vaticanul avea incredere sa foloseasca aparatura vanduta de Crypto AG.

Un alt exemplu, in 1986: presedintele american Ronald Reagan a anuntat public, la doar o zi de la explozia unei bombe in clubul "La Belle", din Berlinul de Vest, soldata cu trei morti si peste 200 de raniti, ca in spatele atentatului s-ar afla regimul libian al lui Moammar Gaddafi. Reagan a avut aceasta informatie prin interceptarea unor comunicatii ale ambasadei libiene din Berlinul de Est.

Si din acest motiv, fostul coordonator al serviciilor secrete din cancelaria federala, Bernd Schmidbauer, a afirmat ca "Rubikon" ar fi facut lumea mai sigura.

Tortura si lovituri de stat

Dar, asa cum se intampla adesea in lumea serviciilor secrete, aceasta a fost doar o fata a medaliei. BND si CIA au interceptat si comunicatii din care au aflat cum torturau si omorau dictaturile sud-americane, cum erau planuite lovituri de stat si comise masacre.

Nu se stie daca aceste informatii au fost transmise guvernului german si Casei Albe. In 1981, in timpul Razboiului Malvinelor dintre Marea Britanie si Argentina, BND si CIA au pus la dispozitie britanicilor comunicatiile interceptate ale argentinienilor.

In operatiunea "Rubikon" au fost spionate inclusiv membre ale UE si NATO precum Italia, Spania sau Irlanda.

Acest spionaj intre prieteni a fost denuntat tot mereu de BND la partenerii americani. Dar abia in 1993 BND a pus capat operatiunii "Rubikon", la presiunea guvernului german.

Cu un an inainte, Hans Buhler, care vindea in Iran aparatura de criptare produsa de Crypto AG, a fost arestat pentru spionaj in Republica Islamica. Buhler nu stia defel ce se petrecea, dar iranienii nu l-au crezut initial si l-au tinut inchis aproape un an in conditii vitrege.

A fost prea mult pentru Germania, iar BND a vandut CIA participatia sa de 50% in Crypto AG. CIA a dizolvat firma elvetiana abia in 2018. Firma nu mai era deja demult lider de piata, iar serviciile secrete americane faceau deja afaceri cu furnizori de servicii de comunicatii digitale.

Christopher Nehring