Trump cere o anchetă pentru a vedea dacă Biden a folosit un sistem automat ca să semneze grațieri

Președintele Donald Trump a cerut miercuri o anchetă privind posibilitatea ca administrația fostului președinte Joe Biden să fi utilizat un dispozitiv automat de scriere pentru a semna documente prezidențiale esențiale, inclusiv grațieri. Decizia vine la câteva luni după ce Trump a susținut că unele dintre grațierile semnate de Biden ar fi fost ilegale.

Trump le-a cerut procurorului general Pam Bondi și consilierului prezidențial să investigheze ceea ce el a numit o "conspirație" pentru a,b> "abuza de puterea semnăturii prezidențiale prin folosirea unui dispozitiv pentru a ascunde declinul cognitiv al lui Biden".</span>

Potrivit preşedintelui republican, care a promis în timpul campaniei "răzbunare" împotriva adversarilor săi politici, astfel de acţiuni "ar avea consecinţe pentru legalitatea şi validitatea a numeroase decizii luate în numele" predecesorului său democrat.

Potrivit textului făcut public de executivul american, preşedintele i-a încredinţat avocatului Casei Albe misiunea "de a ancheta, în limitele prevăzute de lege, pentru a determina dacă anumiţi indivizi au complotat pentru a minţi publicul în privinţa stării mentale a lui Biden şi a exercita de manieră neconstituţională prerogativele şi responsabilităţile preşedintelui".

Donald Trump dă asigurări că este "din ce în ce mai clar că foşti consilieri ai preşedintelui Biden au uzurpat puterea semnăturii prezidenţiale prin intermediul utilizării unui sistem automat de semnătură". Republicanul apreciază că "acest complot reprezintă unul dintre scandalurile cele mai periculoase şi mai îngrijorătoare din istoria americană". Ancheta pe care a declanşat-o urmează, de asemenea, să determine "pentru ce documente a fost utilizat sistemul automat de semnătură", în special dintre graţieri şi decrete.

Reacţia lui Biden

Joe Biden a reacţionat rapid, denunţând într-un comunicat transmis AFP acuzaţii "ridicole şi false". "Să fim clari: eu eram cel care lua deciziile în timpul preşedinţiei mele. Luam deciziile privind graţierile, ordinele executive, legile şi proclamaţiile. Este ridicol şi fals să sugerezi că nu eram eu cel ce făcea acest lucru", a declarat Biden.

Chiar înainte de a-i preda ştafeta celui mai mare duşman politic al său, Joe Biden a acordat graţieri preventive mai multor aliaţi politici, precum şi unor membri ai familiei, între care fiul său Hunter, o ţintă recurentă a taberei lui Trump, pentru a-i proteja de viitoare urmăriri judiciare.

În timpul campaniei sale, Donald Trump a atacat în permanenţă capacităţile cognitive ale lui Joe Biden despre care a afirmat că sunt diminuate şi a continuat pe această cale după revenirea la putere. Fostul preşedinte, în prezent în vârstă de 82 de ani, a anunţat recent că suferă de o formă "agresivă" de cancer de prostată. "Mă mir că publicul nu a fost informat de mai multă vreme" despre această boală, a reacţionat atunci Donald Trump.

Într-o carte şoc, intitulată "Păcatul originar", doi jurnalişti americani afirmă că la sfârşitul mandatului său, anturajul lui Joe Biden limita la maxim discuţiile preşedintelui cu presa şi chiar cu miniştrii săi. Democratul a dat, în special din vara lui 2023, semne tot mai mari de oboseală. Considerat unul dintre preşedinţii americani cel mai puţin accesibili pentru jurnalişti, Joe Biden a fost de altfel un obişnuit al gafelor verbale uneori spectaculoase, notează AFP.

Casa Albă a susţinut mereu că fostul preşedinte era sănătos şi în deplinătatea facultăţilor sale intelectuale. Democratul a fost complet depăşit de evenimente în direct la televiziune, în faţa a milioane de telespectatori, în timpul unei dezbateri din 27 iunie cu Donald Trump, dar s-a agăţat o vreme de candidatura sa pentru un al doilea mandat, înainte de a-i lăsa locul vicepreşedintei Kamala Harris.

Aceasta a fost învinsă de republican, care a revenit la Casa Albă după un prim mandat între 2017 şi 2021. Preşedintele american a luat deja mai multe decizii motivate de dorinţa sa, exprimată public, de "răzbunare" după alegerile din 2020, despre care continuă să afirme, fără probe, că au fost furate. El i-a graţiat pe agresorii de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, care au încercat să împiedice Congresul să certifice victoria lui Joe Biden.

Donald Trump a dat de asemenea ordinul de urmărire judiciară a doi înalţi responsabili care i s-au opus în primul mandat şi a forţat mai multe cabinete de avocatură ostile să-şi ofere gratuit serviciile statului federal, sub pedeapsa sancţiunilor. El a trecut apoi la ofensivă împotriva universităţilor, instituţiilor culturale şi anumitor media pe care le-a acuzat că au răspândit idei progresiste.