Turcia, între sărăcie şi Pandemie. Preţurile au luat-o razna, oamenii reuşesc cu greu să-şi achite chiria şi să mănânce

Prinsă de Pandemie deja în criză economică, Turcia se confruntă cu o creştere alarmantă a preţurilor şi o adâncire a sărăciei în rândurile populaţiei. Şomajul face ravagii, turcii abia dacă mai pot să-şi achite chiria, ratele la banici si să-şi procure hrana zilnică. La aceasta se adaugă cheltuielile pe fronturile unde a angajat preşedintele Erdogan armata.

Părinţii au trecut la reducerea biscuiţilor pentru bebeluşi, costul ouălor s-a dublat aproape într-un an, iar o fotografie trucată circulă pe Twitter în care un bărbat în genunchi oferă unei femei o cutie de ulei de gătit în loc de un inel de logodnă. „Cumpărăm doar cele absolut necesare şi cele mai ieftine mărci. Toate preţurile la alimente sunt în creştere, dar mai ales formulele pentru bebeluşi ”, a declarat Huseyin Duran, 43 de ani, tată a trei copii din Istanbul şi agent de securitate care primeşte salariu parţial de stat pentru că-şia pierdut slujba. „Îmi fac griji pentru copiii mei”, spune el. „Ne putem permite doar chiria, produsele alimentare şi ratele la banci.” Într-o lume puternic afectată economic de criza provocată de pandemie, Turcia iese în evidenţă printr-o creştere a preţurilor anuale de consum de 15%, cea mai mare din OECD.

 

Nu doar seceta şi creşterea preţurilor la petrol şi îngrăşăminte ar fi responsabile pentru situaţia critică în care se află Turcia. Economiştii arată cu degetul spre deciziile politice guvernamentale care au prăbuşit lira. Un politician a declarat pentru Reuters că guvernul se aşteaptă ca inflaţia să fie dificilă în 2021 şi că este nevoie să fie ţinută sub control. Preşedintele turc Tayyip Erdogan a acceptat cu reticenţă majorări accentuate ale ratei dobânzii, care vor încetini o revenire economică, exact în momentul în care a început vaccinarea anti-COVID-19. Turcia este „cufundată într-o stagflare dureroasă”, chiar şi pe fondul stingerii coronavirusului şi a costurilor ridicate ale împrumuturilor, a spus Yesenn El-Radhi, analist suveran senior la Capital Intelligence Ratings. "Presiunile inflaţioniste continuă să fie ridicate din cauza creşterii recente a preţurilor la mărfuri la nivel mondial şi a unui efect întârziat al deprecierii puternice a lirei", a spus el. "Presiunile inflaţioniste continuă să fie ridicate din cauza creşterii recente a preţurilor la mărfuri la nivel mondial şi a unui efect întârziat al deprecierii puternice a lirei", a spus Yesenn El-Radhi, analist suveran senior la Capital Intelligence Ratings. Un sondaj realizat luna trecută arată că mai mult de jumătate dintre respondenţii din Istanbul s-au bazat pe alimentele distribuite de municipalitate pentru a supravieţui. Kemal Kilicdaroglu, liderul principalului partid de opoziţie al Republicii Populare, a declarat că situaţia se înrăutăţeşte. "Nu mai existase foamea în Turcia.

Dar foamea este realitatea acum. " Ministrul de Finanţe turc, Lutfi Elvan, a declarat că se vor lua măsuri pentru a se combate inflaţia, care ar putea să continue creşterea până în aprilie. Turcia va adopta reforme structurale pentru a învinge "triunghiul răului": ratele dobânzilor, inflaţia şi cursul valutar, a afirmat sâmbătă preşedintele Tayyip Erdogan, adăugând că autorităţile de la Ankara sunt decise să formeze un sistem bazat pe producţie şi forţa de muncă, transmite Reuters. Erdogan a promis luna trecută o serie de reforme economice şi judiciare, sporind aşteptările privind eliberarea din închisoare a unor politicieni şi avocaţi pentru drepturile omului.

Dar recentele declaraţii ale preşedintelui Turciei privind deciziile judecătoreşti şi criticile cu care se confruntă Guvernul de la Ankara au alimentat scepticismul privind angajamentele sale. Turcia implementează reforme democratice nu pentru că ar fi fost "forţată" să dacă asta ci pentru că "poporul le merită", a afirmat Erdogan, adăugând că sunt accelerate eforturile pentru prezentarea reformelor în Parlament. "Sperăm să depăşim problemele provocate de atacurile economice şi de măsurile adoptate pentru stoparea pandemiei de coronavirus (COVID-19) cât mai curând posibil.

Prin accelerarea reformelor structurale sunt decişi să formăm un sistem bazat pe producţie şi forţa de muncă, şi să învingem "triunghiul răului": ratele dobânzilor, inflaţia şi cursul valutar", a declarat şeful statului turc. El a numit ratele dobânzilor "mama tuturor relelor" şi a susţinut că ratele ridicate ale dobânzilor favorizează inflaţia - opusul teoriei monetare. El a caracterizat deseori problemele economice ale Turciei ca fiind rezultatul atacurilor externe asupra economiei. Banca Centrală a Turciei a majorat, pentru a doua lună consecutiv, dobânda de politică monetară, o decizie care va fi probabil salutată de investitorii străini, după ce în ultimele luni lira turcească s-a depreciat semnificativ. Comitetul de politică monetară condus de guvernatorul Naci Agbal a majorat dobânda de bază de la 15% până la 17%, cel mai ridicat nivel de mai mult de un an. Economiştii se aşteptau la o creştere cu 1,5 puncte procentuale. Într-un comunicat, oficialii de la Banca Centrală a Turciei au anunţat că au decis implementarea "unei înăspriri semnificative a politicii monetare" pentru a scădea rata inflaţiei "cât mai curând posibil". Salariul minim pe economie în Turcia a crescut începând din 1 ianuarie cu aproape 22%, o măsură care va complica eforturile destinate reducerii inflaţiei şi în acelaşi timp nemulţumeşte sindicatele, care au apreciat că este vorba de o majorare insuficientă pentru a răspunde la dificultăţile economice provocate de coronavirus, transmite Bloomberg.

Începând de la 1 ianuarie 2022, salariul minim pe economie va fi majorat cu 21,56% până la 2.826 de lire (377 de dolari), a anunţat luni ministrul Muncii, Zehra Zumrut Selcuk. Acesta a adăugat că este vorba de o creştere mult superioară ratei anuale a inflaţiei, care în luna noiembrie a fost de 14% în timp ce media pe ultimele 12 luni a fost de 12,04%. Aproximativ jumătate dintre muncitorii din Turcia câştigă un salariu minim pe economie, arată un studiu realizat de confederaţia sindicală DISK. "Având în vedere pierderile de venituri din cauza pandemiei, noul salariu minim a devenit şi mai important pentru angajaţi. Am cerut un salariu minim de 3.800 de lire. Cifra anunţată este inacceptabilă", a declarat preşedintele DISK, Arzu Cerkezoglu. La rândul său, cea mai mare confederaţie sindicală din Turcia, Turk-Is, care i-a reprezentat pe angajaţi la negocierile salariale, a apreciat că majorarea anunţată este "inadecvată".

Cu toate acestea, sindicatele nu au planuri imediate pentru a contesta decizia Guvernului. Pe de altă parte, Mike Harris, fondatorul firmei de consultanţă Cribstone Strategic Macro, susţine că orice majorare de peste 20% va reprezenta o mare provocare pentru Banca Centrală în lupta sa împotriva inflaţiei. "Salariul minim în Turcia este la un nivel apropiat de o politică salarială naţională în orice altă ţară, de aceea va avea un impact mult mai mare asupra inflaţiei decât ritmul de creştere a creditării şi posibil chiar şi mai importantă chiar decât moneda", a apreciat Mike Harris. Săptămâna trecută, Banca Centrală a Turciei a decis o majorare peste aşteptări a dobânzii de referinţă, pentru a doua lună consecutiv, după ce în ultimele luni lira turcească s-a depreciat semnificativ. Comitetul de politică monetară condus de guvernatorul Naci Agbal a majorat dobânda de bază de la 15% până la 17%, cel mai ridicat nivel de mai mult de un an.

Economiştii se aşteptau la o creştere cu 1,5 puncte procentuale. Cele trei mari agenţii de evaluare financiară atribuie Turciei un rating "junk" (nerecomandat pentru investiţii). Lira turcească a fost una dintre monedele emergente cu cele mai proaste performanţe în acest an, după o depreciere de 25% în raport cu dolarul, ca urmare a îngrijorărilor cu privire la diminuarea rezervelor valutare ale Turciei şi a capacităţii Băncii Centrale de a face faţă nivelului ridicat al inflaţiei. Preşedintele Erdogan a fost vaccinat împotriva COVID-19 Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost vaccinat împotriva COVID-19 joi seara, în direct la televiziune, relatează AFP şi Reuters. Preşedinţia turcă a difuzat imagini în care se vede cum preşedintele turc, cu masca pe figură, primeşte o primă injecţie cu un vaccin chinez într-un spital din Ankara.

"Sper că campania de vaccinare va fi benefică şi că vom primi rapid cele 50 de milioane de doze necesare", a declarat el după vaccinare. "Unii fac publicitate negativ în jurul vaccinării, dar sper că bunul simţ va prevala", a adăugat el. Vaccinându-se în direct la televiziune în prima zi a campaniei, Erdogan pare a încerca să-i liniştească pe turci asupra eficienţei vaccinului chinezesc care face obiectul dezbaterilor, scrie AFP. Turcia a început joi să administreze personalului medical vaccinul produs de compania chineză Sinovac, în contextul lansării unui program naţional de vaccinare împotriva COVID-19, boală care a cauzat moartea a peste 23.000 de persoane în această ţară. Până în prezent au fost vaccinaţi peste 200.000 de membri ai personalului medical.