Ucraina vrea să confiște proprietățile din România ale Federației Ruse. Plan de executare silită a Kremlinului
Dimensiune font:
Gigantul de stat al gazelor naturale din Ucraina, Naftogaz, alături de 5 subsidiare ale sale, face turul instanțelor de judecată bucureștene, urmărind punerea în executare și în România a unei hotărâri a Curții Internaționale de Arbitraj de la Haga din primăvara anului trecut, prin care Federația Rusă a fost obligată să îi plătească despăgubiri de 5 miliarde de dolari pentru exproprierea activelor gaziere din Crimeea, inclusiv a mai multor zăcăminte offshore din Marea Neagră, în urma anexării peninsulei de către Kremlin în urmă cu peste 10 ani, în martie 2014.
Naftogaz a obținut în decembrie 2023 recunoașterea în Marea Britanie a hotărârii arbitrale de la Haga și derulează demersuri similare în instanțe din Statele Unite și din ale țări ale lumii. Ținta este executarea silită a proprietăților statului rus din respectivele jurisdicții, în contul despăgubirilor dictate de Curtea Internațională de Arbitraj în aprilie 2023.
În acest moment, nu este limpede ce active din România ale Federației Ruse ar putea fi executate silit de Ucraina în caz de reușită. Rusia deține însă un portofoliu de clădiri în București, potrivit unei analize media. În privința participațiilor la societăți comerciale, ar putea fi confiscate doar cele deținute direct de instituții și structuri de stat rusești. Până acum, demersurile juridice locale ale companiei de stat ucrainene, demarate în octombrie anul trecut și aflate și acum în desfășurare, au fost ″plimbate″ între Judecătoria Sectorului 3 al Capitalei și 3 secții ale Tribunalului București, după ce instanțele și-au declinat succesiv competența de soluționare, plus 2 secții ale Curții de Apel București însărcinate cu rezolvarea conflictelor negative de competență, potrivit datelor din dosare.
Ucraina a apelat însă deja la serviciile unui birou românesc de executori judecătorești, care a și deschis dosar de executare silită pe numele Federației Ruse, reprezentată în procese de Ministerul de Externe și de cel al Justiției de la Moscova. Naftogaz s-a adresat inițial, pe 11 octombrie 2023, Secției a VI-a Civilă a Tribunalului București, specializată în litigii comerciale, cerând concomitent recunoașterea pe plan local a hotărârii arbitrale de la Haga și, în baza acesteia, încuviințarea executării silite a Federației Ruse pe teritoriul României. ″În speță, creditoarele (Naftogaz și subsidiarele sale – n.r.) au solicitat ca instanța să dispună instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și mobile ale debitoarei Federația Rusă, până la concurența sumelor de: 4.222.875.858,81 dolari – prejudiciu constatat prin Hotărârea arbitrală pronunțată la data de 12.04.2023 în cauza înregistrată sub nr. 2017 – 2016 la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga și penalități calculate prin raportare la indicele de referință EURIBOR 6 luni + 2% începând cu data de 18 martie 2014 și până la data plății integrale, și 23.889.036,26 dolari – cheltuieli de judecată avansate în procedura arbitrală″, se arată în documentele procesului.
Secția a VI-a a considerat însă că, de fapt, litigiul este între 2 state, Ucraina și Rusia. Ca atare, pe 19 octombrie 2023, a trimis dosarul la Secția a IV-a Civilă a Tribunalului. Aceasta din urmă a statuat că, dimpotrivă, disputa este comercială și a întors dosarul la Secția a VI-a, pe 6 noiembrie 2023. Conflictul negativ de competență a fost soluționat de Curtea de Apel București, care a desemnat Secția a VI-a Civilă a Tribunalului București ca fiind îndrituită să judece speța, pe 20 noiembrie 2023. Pe 12 decembrie anul trecut, Secția a VI-a Civilă a Tribunalului București a respins cererea de recunoaștere pe teritoriul României a hotărârii arbitrale de la Haga, însă nu pentru că ar fi considerat-o neîntemeiată pe fond, ci cu argumentul că nu este nevoie de recunoaștere și că hotărârea respectivă este în sine, ca atare, un titlu executoriu valabil în România.
În orice caz, trecând peste ambiguitatea unor texte de lege, și cererea de recunoaștere, și cea de executare a hotărârii arbitrale sunt de competența Tribunalului (…). (…) Aceasta cu atât mai mult cu cât procedura de executare a unei hotărâri arbitrale străine este una contencioasă, ce se desfășoară cu citarea părților, conform mențiunilor art.1131 alin.(1) din Codul de procedură civilă″.
Nu este limpede ce va urma din punct de vedere procedural în procese. Însă în ambele variante posibile, Rusia va avea posibilitatea să se apere și să-și prezinte punctul de vedere. Dacă îi va fi încuviințată executarea silită directă, Ministerele de Externe și al Justiției de la Moscova vor putea face contestație la executare. În cazul în care se va judeca cererea de recunoaștere a hotărârii arbitrale de la Haga, Federația Rusă va putea face întâmpinare și solicitare de respingere a cererii, cum a făcut de altfel în procesul similar din Statele Unite, aflat pe rol.
.png)
.jpg)
-Delgaz-corecta(1)(1).jpg)
Adauga comentariul tau