UE răspunde tarifelor lui Trump, aprobând o primă serie de contramăsuri în valoare de peste 20 de miliarde de euro, începând cu data de 15 aprilie. Ungaria, singura ţară care s-a opus. Ce urmează?

 Comisia Europeană a anunţat miercuri că a obţinut sprijinul ţărilor UE şi că a aprobat un prim set de contramăsuri la tarifele SUA pentru oţel şi aluminiu care se vor aplica începând cu data de 15 aprilie. Astfel, Uniunea Europeană urmează să impună taxe suplimentare, în principal de 25%, asupra unei serii de importuri din SUA, ca răspuns specific la taxele vamale americane pentru metale. Bruxelles-ul evaluează în continuare modul în care va răspunde taxelor pentru automobile şi tarifelor mai generale anunţate de Donald Trump săptămâna trecută.

Astfel, UE poate aplica tarife de retorsiune în valoare de aproximativ 22 de miliarde de euro pentru produse americane precum soia, motociclete şi suc de portocale, după ce ţările blocului european au aprobat miercuri aceste măsuri, a anunţat Comisia Europeană.

„UE consideră că tarifele americane sunt nejustificate şi dăunătoare, provocând prejudicii economice ambelor părţi, precum şi economiei mondiale. UE şi-a exprimat clar preferinţa de a găsi soluţii negociate cu SUA, care să fie echilibrate şi reciproc avantajoase”, a declarat executivul comunitar.

Contracarând tarifele preşedintelui Donald Trump pentru oţel şi aluminiu, contramăsurile Uniunii Europene se vor aplica în trei runde. După ce unele vor intra în vigoare săptămâna viitoare, altele se vor aplica de la mijlocul lunii mai, iar ultima rundă va urma în decembrie, scrie POLITICO.

UNGARIA S-A OPUS

Doar Ungaria s-a opus pachetului de măsuri, potrivit a patru diplomaţi UE care au avut cunoştinţă directă de vot, în timp ce toate celelalte 26 de ţări au votat în favoarea acestuia.

„Escaladarea nu este răspunsul. Astfel de măsuri vor provoca daune suplimentare economiei şi cetăţenilor europeni prin creşterea preţurilor. Singura cale de urmat sunt negocierile, nu represaliile”, a declarat Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe şi comerţului din Ungaria, într-o postare pe X.

Ar fi trebuit însă ca 14 ţări UE să voteze, precum Ungaria, împotriva represaliilor economice ale blocului comunitar, ceea ce era foarte puţin probabil având în vedere demonstraţiile de unitate din ultimele săptămâni.

Represaliile europene nu răspund încă impunerii de către Trump a unor tarife „reciproce” de 20% pentru toate exporturile UE, care au intrat în vigoare miercuri, şi nici ultimului său tarif de 25 % pentru maşini. Trump a declarat, de asemenea, că vor veni în curând şi tarifele pentru produsele farmaceutice.

Comisia Europeană ia în considerare prezentarea contramăsurilor sale privind aceste tarife încă de săptămâna viitoare. „Cu siguranţă va fi în curând. Mă aştept să fie chiar săptămâna viitoare”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt pentru comerţ, Olof Gill.

În ultimele luni, Uniunea Europeană a fost lovită de trei ori de tarifele impuse de administraţia americană:

- 25% pentru oţel şi aluminiu la mijlocul lunii martie

- 25% pentru automobile, la începutul lunii aprilie

- 20% pentru toate celelalte produse europene, la 9 aprilie.

Trump cere ca UE să îşi reducă excedentul comercial cu SUA, de exemplu prin cumpărarea unor cantităţi nerealiste de gaz sau prin reducerea standardelor de siguranţă pentru maşini.

În timp ce Europa vinde într-adevăr mai multe bunuri americanilor, SUA se bucură la rândul lor de un excedent atunci când vine vorba de servicii. În ansamblu, relaţia comercială de 1,3 trilioane de euro are o diferenţă de doar aproximativ 50 de miliarde de euro.

PRIMELE PRODUSE AMERICANE TAXATE

Acest prim răspuns adoptat miercuri include o serie de taxe vamale suplimentare de 25%, dar unele produse, cum ar fi anumite textile, vor fi supuse unei rate de 10%. Europa şi-a organizat răspunsul în trepte corespunzătoare tarifelor anunţate de Trump.

UE îşi propune să răspundă mai întâi la taxele pe metale prin impunerea de taxe vamale de până la 25% pe produsele americane, inclusiv motociclete, produse de machiaj, carne de pasăre şi soia. Ideea este de a viza cu precădere produsele din statele considerate fiefuri ale lui Donald Trump, scrie AFP.

De la 15 aprilie, UE va aplica o suprataxă la importurile de porumb, orez, legume congelate, sucuri de fructe şi anumite produse cosmetice. Această listă iniţială a fost întocmită în 2018, în timpul primei preşedinţii a lui Donald Trump, şi apoi suspendată, după cum subliniază Comisia.

La 16 mai, va intra în vigoare o a doua rundă de taxe vamale, care vizează produse precum carnea de pasăre, motocicletele, frigiderele, tutunul, oţelul şi materialele plastice precum polietilena.

În sfârşit, migdalele şi soia, utilizată pe scară largă în hrana animalelor, vor fi supuse unor taxe vamale de 25% începând cu 1 decembrie 2025.

Comisia precizează că aceste măsuri sunt eşalonate în timp pentru a respecta normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care prevăd perioade de consultare. În total, importurile americane vizate de Bruxelles se ridică la 22 de miliarde de euro, aproape similar cu oţelul şi aluminiul european, în valoare de 26 de miliarde de euro, care fac obiectul unei suprataxe americane.

EUROPA, DISPUSĂ SĂ SUSPENDE TAXELE VAMALE, ÎNCĂ DEZBATE PAŞII URMĂTORI

Cu toate acestea, Uniunea Europeană a subliniat că este pregătită să îşi suspende taxele vamale „în orice moment” în cazul unui acord „echitabil şi echilibrat” cu Washingtonul.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a relansat săptămâna aceasta ideea eliminării tuturor tarifelor industriale - în cadrul unui acord „zero pentru zero” - pe bază reciprocă.

Răspunsul european privind automobilele şi tarifele „reciproce” de 20% ar putea fi prezentat la începutul săptămânii viitoare. Dar tonul diferă între cele 27 de state membre cu privire la cât de ferm ar trebui să fie răspunsul. Una dintre chestiunile dezbătute este dacă să se vizeze sau nu „tehnologia” americană.

Pentru a lovi puternic, Franţa şi Germania invocă, de asemenea, ideea de a utiliza un instrument care nu a mai fost folosit până acum. Denumit „instrument anti-coerciţie”, acesta a fost conceput ca un mijloc de descurajare, care să fie activat după epuizarea căilor diplomatice. În special, acesta ar îngheţa accesul la contractele publice europene sau ar bloca anumite investiţii. Dar şi aici, statele membre sunt divizate, unele temându-se că aceasta ar putea provoca o escaladare cu Washingtonul.

De aceea, în primul rând, Bruxelles-ul vrea să negocieze cu Statele Unite. Comisarul european pentru comerţ, Maros Sefcovic, a fost trimis de UE pentru a purta discuţii cu omologii săi americani. Acesta a fost la Washington de două ori şi a avut vineri un schimb de opinii „franc” de două ore cu Howard Lutnick şi Jamieson Greer, doi oficiali ai administraţiei Trump.

UE a propus deja Statelor Unite ca maşinile şi alte bunuri industriale să nu fie taxate de o parte şi de alta a Atlanticului. „Nu este suficient” pentru Donald Trump, care cere, de asemenea, ca Europa să se angajeze să cumpere mai mult gaz natural lichefiat american.

NEGOCIERI CU OMUL POTRIVIT?

La Bruxelles, însă, unii se tem că UE nu bate la uşa potrivită în negocierile sale. Potrivit mai multor observatori, consilierul comercial al lui Trump, Peter Navarro, este mult mai implicat în dosar decât cei doi oficiali cu care negociază Maros Sefcovic. Cu toate acestea, UE nu a făcut nicio menţiune publică despre vreo conversaţie cu acesta din urmă.

Acest consilier al lui Donald Trump este foarte critic la adresa barierelor aşa-numite „netarifare” în vigoare în Uniunea Europeană: reglementări sanitare, standarde de mediu, politici de schimb valutar şi măsuri fiscale precum TVA.

„Dacă doriţi să negociaţi, vorbiţi cu noi despre modul în care veţi reduce barierele netarifare”, a declarat Peter Navarro într-un interviu acordat luni. „Europa are o rată a TVA de 19%, nu putem concura cu asta”, s-a plâns el.

Întrebată în legătură cu acest lucru, Comisia Europeană a declarat marţi că „nu împărtăşeşte analiza Statelor Unite cu privire la ceea ce constituie o barieră netarifară”, fără a oferi mai multe detalii.

Negocierile continuă, menţionează AFP.