Penitenciarul Iaşi, o afacere de sute de milioane de euro!

De ani buni, două tabere – Ministerul de Justiţie, pe de o parte, şi Consiliul Local Iaşi se luptă pentru a-şi impune un obiectiv: menţinerea, respectiv relocarea Penitenciarului Iaşi. Ministerul are în spate prevederile europene, prin care se cer condiţii mai bune pentru deţinuţi, în timp ce autorităţile locale mizează pe susţinerea ieşenilor, care nu doresc penitenciar în oraș. Evident, disputa are şi conotaţii financiare. Prin extinderea Penitenciarului Iaşi, ministerul ar economisi minim 100 milioane de euro, bani necesari construcţiei unui penitenciar nou. De partea cealaltă, dispariţia penitenciarului din Copou ar aduce municipalităţii un plus de 5,4 hectare de teren, cu multiple posibilităţi de utilizare, de la imobiliare, la parc verde!

Telenovela extinderii Penitenciarului din Copou datează de patru ani, după ce consilierii locali s-au opus acestei extinderi. În iunie 2019 de exemplu, proiectul nu a avut nici măcar un vot în favoarea sa, fiind înregistrată o împotrivire și restul abțineri. A fost pentru a treia oară când acest proiect a fost respins, în precedentele două cazuri fiind vorba de împotriviri ale membrilor comisiei de urbanism, care au susţinut că mai oportun ar fi o relocare a Penitenciarului.

De la acest refuz a Consiliului Local, cei de la Ministerul Justiției au deschis un proces, care a fost câștigat rapid. „Admite acţiunea formulată de reclamantul Penitenciarul Iaşi în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Iaşi. Anulează HCL nr. 264/28.06.2019 şi obligă pârâtul Consiliul Local Iaşi să emită conform solicitării reclamantului prin adresa nr.113863 din 06.11.2018 actul administrativ de aprobare a Planului Urbanistic Zonal Iaşi, strada Dr.Vicol nr. 10”, se arată într-o sentință anterioară.

Evident, municipalitatea ieşeană a formulat recurs, invocând aspecte de nelegalitate şi netemeinicie ale hotărârii magistraţilor. Iar de această dată, magistraţii au dat câştig de cauză Consiliului Local Iaşi. „Admite recursul declarat de recurentul Consiliul Local al municipiului Iaşi împotriva sentinţei nr. 625/16.07.2020 a Tribunalului Iaşi pe care o casează în parte. În rejudecare, admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamant Penitenciarul Iaşi în contradictoriu cu pârătul Consiliul Local al municipiului Iaşi. Obligă pe pârătul CL Iaşi să emită o nouă hotărăre cu respectarea dispoziţiilor legale privind adoptarea hotărărilor CL. Menţine celelalte dispoziţii care nu contravin prezentei decizii. Definitivă”, se arată în sentinţa de pe 2 noiembrie 2020.

PUZ-ul care nu a fost votat niciodată

Un an mai târziu, proiectul a reapărut pe masa aleşilor locali. O parte dintre consilieri au cerut mutarea penitenciarului din zona Copou, însă Executivul Primăriei a cerut avizarea proiectului pentru a nu risca o procedură de infringement. „Penitenciarul Iași a fost moștenit de către noi. Este un edificiu care din ce în ce mai vizibil nu își găsește locul în interiorul municipiului, într-o zonă dedicată altor funcțiuni. E o realitate pe care o acceptăm de la refuzul anterior al Consiliului Local. A fost o intrare a instanțelor care au readus pe tapet proiectul. Nu este o dorință a domniilor lor de a-și moderniza clădirile de acolo pentru că și-ar dori o activitate pe termen lung, ci o obligație, pe care România, în contextul european, o are în asigurarea unor condiții mai bune pentru cei de acolo. Nu depășește cu nimic actualul amplasament care este acum acolo. Noi știm că nu e locul lui acolo și presiunea asta va crește foarte mult”, a explicat  primarul Mihai Chirica.

Totuși, Consiliul Local a decis să nu aprobe proiectul de hotărâre. Consilierii USR și PSD s-au arătat cei mai vocali, susținând că nu mai vor ca Penitenciarul Iași să rămână pe actualul amplasament de pe strada Dr. Vicol. Aceștia au votat împotriva PUZ-ului cerut de Ministerul Justiției pentru penitenciarul din Copou.

Petiţie a ieşenilor: pac în loc de puşcărie

Nevalidarea PUZ-ului amintit a fost dublată de lansarea în mediul online a unei petiție prin care solicită oprirea extinderii Penitenciarului în Copou.

„Extinderea Penitenciarului de Maximă Siguranță Iași (PMS Iași) pe amplasamentul actual din dealul Copoului ar fi o gravă eroare urbanistică și de cheltuire a fondurilor publice ce ar afecta pe termen lung caracterul rezidențial și cultural al acestui cartier emblematic pentru Iași! Vă solicităm să stopați în regim de urgență orice demersuri realizate pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire pentru acest obiectiv și să reanalizați această decizie luată la nivelul conducerii Ministerului Justiției și a PMS Iași.

Fondurile existente ar trebui alocate pentru construcția unei noi unități de detenție, la o distanță rezonabilă de municipiul Iași (20 de km de clădirea judecătoriei/tribunalului), pentru a rezolva problema supraaglomerării penitenciarului pe termen lung, într-o manieră sustenabilă și eficace din punct de vedere financiar”, se arată în petiţie.

Din extindere, s-a trecut la modernizare corp A

Totul urma să se decidă în 2022, mai ales că liberalii au propus formarea unei comisii de negociere cu Ministerul Justiției pentru relocarea unității de detenție din Copou. „Considerăm că acest proiect necesită o analiză aprofundată, iar discutarea lui acum poate fi pripită”, a declarat liderul de grup al consilierilor PNL Ciprian Bostan.

Cumva, chiar şi cu această comisie, extinderea Penitenciarului Iaşi a rămas în aer. Însă şefii Penitenciarului s-au repliat, iar anul acesta au scos la licitaţie lucrările pentru reabilitarea și extinderea corpului A de la Penitenciarul de Maximă Siguranță din Iași. „Din punct de vedere structural, clădirea studiată este realizată pe o structură de pereți portanți din cărămidă plină, prevăzută cu o serie de elemente de ductilizare (stâlpișori și centuri din beton armat), iar zidurile structurale reazemă pe fundații continue din beton armat. Din punct de vedere funcțional, clădirea studiată cuprinde în prezent următoarele tipuri de spații: la nivelul subsol parțial găsim magaziile, spălătoria, sala de sport și anexele necesare acestora; la nivelul parter găsim spațiile destinate camerelor de detenție, sala de mese, capela, birourile angajaților și anexele necesare acestora; la nivelul etaj găsim spațiile destinate camerelor de detenție, sala de mese și anexele necesare”, se arată în caietul de sarcini. Tot aici se arată că  se vor realiza lucrări din punct de vedere structural și din punct de vedere energetic. Proiectul prevede construirea unui acoperiș tip șarpantă din lemn, cu învelitoare din tablă. Instalațiile sanitare vor fi modernizate și va fi montat un sistem de detecție și stingere a incendiilor.

Licitaţia a atras două oferte înaintate de două asocieri conduse de Decontruct AG (Cluj) și, respectiv, Mădbeton (Maramureș). Penitenciarul urma să stabilească câștigătorul licitației cel târziu în această lună, lucru care nu s-a întâmplat. Mai mult, zilele trecute, a fost anulată şi licitaţia vizând contractarea serviciilor de supervizare și supraveghere tehnică a lucrărilor prin diriginți de șantier pentru domeniile: arhitectură, structură de rezistență, instalații termice, instalații electrice (curenți tari, curenți slabi), instalații sanitare, sisteme climatizare și ventilație, sisteme alimentare cu apă și canalizare pentru obiectivul de investiții „consolidare, modernizare şi extindere Corp A”.

Un nou ministru, o altă optică

„Rotativa” de la nivelul Guvernului a adus-o în fruntea ministerului Justiţiei pe Alina Gorghiu (PNL) iar optica ministerului s-a schimbat radical: penitenciarele ar trebui relocate la periferia oraşelor. Pe 13 octombrie, într-o conferință de presă susținută la Oradea, Gorghiu făcea referire la cele șase orașe aflate în această situaţie: Oradea, Târgu Mureş, Ploieşti, Satu Mare, Iaşi şi Gherla. „Când ai un penitenciar în buricul târgului există o serie de probleme legate de dezvoltarea, modernizarea centrului oraşului, siguranţa cetăţenilor, dar nici penitenciarul nu poate fi dezvoltat conform normelor actuale, având perimetrul blocat de celelalte clădiri”, a declarat ministrul Justiţiei

De altfel, Penitenciarul Iaşi are disponibilă o suprafaţă de teren în apropiere de Piatra Neamţ pentru construirea unui nou penitenciar, lucru valabil încă din 2012. Însă pentru Ministerul Justiţiei, efortul financiar ar fi unul colosal atât timp cât construirea unui nou Penitenciar de la „zero” ar însemna o alocare financiară de cel puţin 100 milioane euro. Aceasta în condiţiile în care extinderea din Copou presupunea un cost de zece ori mai mic: 10 milioane de euro. Dar la fel de adevărat este şi faptul că dispariţia Penitenciarului ar elibera circa 5,4 hectare în Copou.

Liberalii ieşeni forţează relocarea

Ultimul episod al telenovelei îl are în prim plan pe deputatul Alexandru Muraru, cel care susţine că una dintre problemele care l-au preocupat în mod constant este amplasamentul Penitenciarului Iași în cartierul Copou. „Copoul este un simbol al orașului și merită să fie protejat și valorificat în interesul tuturor ieșenilor. Penitenciarul Iași ocupă un teren vast de peste 53.000 mp, delimitat de străzile Dr. Vicol, Fagului și F. Iacob. Doar 22% din acest teren este ocupat de construcții, restul având un potențial imens pentru dezvoltarea urbană a orașului. Mai mult, amplasamentul său actual se află într-o zonă predominant de locuire, înconjurat de locuințe și în apropierea unor instituții de învățământ universitar. Aceasta nu este doar o problemă de siguranță, ci și una de dezvoltare urbană. Am inițiat demersuri la nivel parlamentar și guvernamental pentru mutarea Penitenciarului. Nu sunt singurul care vede această necesitate. Primăria Iași a recomandat, încă din septembrie 2018, relocarea Penitenciarului într-o zonă care să corespundă specificului activității sale, iar societatea civilă a organizat dezbateri sau a inițiat petiții pentru realizarea acestui obiectiv. Principalul obstacol în mutarea unității este lipsa resurselor financiare. Costurile pentru construirea unui nou penitenciar sunt estimate la peste 100 milioane euro. În contrast, o extindere în Copou ar costa de zece ori mai puțin. Totuși, în 2012, guvernul a oferit Penitenciarului un teren de 20 ha în județul Neamț pentru construirea unui nou penitenciar. Este esențial ca autoritățile să abordeze această problemă cu responsabilitate și transparență, având în vedere atât bunăstarea comunității locale, cât și eficiența sistemului penitenciar. Măsura corectă este relocarea în întregime a acestui obiectiv în afara Iașului, la o distanță rezonabilă (15-20 de km) față de instanțele de judecată. Amplasarea Penitenciarului Iași în cartierul Copou a fost o eroare de la bun început, de aceea Ministerul Justiției trebuie să aloce fondurile necesare pentru mutarea sa în afara orașului”, spune acesta. La finele lunii octombrie acesta a făcut o interpelare pe acest subiect, fiind în aşteptarea răspunsului  ministerului. Dan CONSTANTINESCU