Scrisoarea oficială care poate face Parlamentul să se mai gândească la tăierile din ASF

* OCDE: Monitorizăm asigurarea unui nivel adecvat al personalului și bugetului ASF. Ingerințele politice trebuie evitate

Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent și măsurile de reorganizare a autorităților autonome, cum ar fi ASF, ANRE și ANCOM. În cadrul unor reduceri de personal și de salarii dictate deja (între 10% și 30% tăieri de personal și 30% tăieri salariale și de indemnizații), aceste instituții trebuie să prezinte comisiliilor de specialitate din Parlament planuri concrete. Un document oficial consultat și de Economica și cunoscut de Guvern ar putea determina parlamentarii să privească mai în detaliu situația, cel puțin în cazul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Este vorba despre scrisoarea unui înalt oficial OCDE, organizație de elită la care România este în curs de aderare, acesta fiind un obiectiv strategic asumat de toți responsabilii politici și nu numai.

Amintim că Guvernul nu poate interveni direct asupra organizării instituțiilor mai sus amintite, acesta fiind motivul pentru care este nevoie de o decizie a Parlamentului, instituție care supraveghează activitatea ASF, ANRE sau ANCOM și care numește conducerea acestora.

Pentru ASF, un argument în sensul ” îmblânzirii” măsurilor, altfel cunoscut deja și de Guvern, este o scrisoare trimisă în iulie 2024 de președintele comitetului OCDE pentru piețe financiare, Aerdt Houben. Printre altele, oficialul se referă explicit și la bugetul și personalul ASF, arătând că o inadecvare în aceste privințe ar putea știrbi independența și autonomia instituției, în contradicție cu principiile OCDE.

„Comitetul pentru Guvernanță Corporativă acordă o atenție particulară și progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor prioritare primite de România ca urmare a evaluării în comitet, vizând monitorizarea asigurării unui nivel adecvat al personalului și bugetului ASF, precum și potențialelor implicații asupra autonomiei și independenței ASF…”, arată documentul. La acel moment, OCDE se referea la una dintre măsurile din „ordonanța trenuleț”, care a dispus și creșterea impozitului pe veniturile ASF din taxe din comisioane, altfel un act normativ cu implicații mult mai mici asupra bugetului decât ar avea măsurile anunțate recent.

 

pentru evitarea posibililelor ingerințe de ordin politic în aria de activitate a acestor autorități”

S-a a mai scris despre posibilile efecte negative pe care o reorganizare „din topor” a instituțiilor independente le-ar putea avea în relația României cu UE sau OCDE, dar și direct în evoluția piețelor pe care aceste autorități le supraveghează, în cazul ASF asigurările, Bursa și pensiile private.

Această discuție este cu atât mai interesantă cu cât aderarea la OCDE  nu doar că este pe buzele tuturor politicienilor și, în general, ale factorilor de răspundere de la noi, însă constituie un obiectiv strategic asumat de România, inclusiv la nivelul CSAT. În octombrie, o delegație OCDE va veni în România pentru o nouă evaluare a progreselor făcute în procesul de aderare. Detalii despre ce înseamnă OCDE,  dar și de ce este importantă intrarea României în acest club, în textul de mai jos.

Ce a transmis oficial ASF

De altfel, ASF a avut și o poziție publică în ceea ce privește măsurile gândite la nivel guvernamental, pe care a transmis-i într-un comunicat pe care îl redăm mai jos:

Măsurile de restructurare a ASF sunt impuse în contextul efortului Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, fără însă ca acestea să aibă ca rezultat îmbunătățirea indicatorilor macro-economici, întrucât ASF nu utilizează resurse financiare de la bugetul de stat. Mai mult, ASF este un contributor net la buget, virând contribuții în valoare de 53,5 milioane de lei, în 2024, și estimând o contribuție totală de până la 85 de milioane de lei, în 2025, în baza obligației de a plăti 33% din veniturile curente.

Aceste măsuri propuse au potențialul de a induce riscuri sistemice în îndeplinirea funcțiilor fundamentale ale Autorității, respectiv reglementare, autorizare, supraveghere și control asupra pieței financiare non-bancare din România și alinierii acesteia la standardele europene în domeniu.

În prezent, piețele financiare non-bancare (asigurări, piață de capital, pensii private), atât la nivel european, cât și în România, funcționează într-un context de o complexitate și interdependență fără precedent, ceea ce impune o supraveghere integrată, cu caracter permanent și independent.

În plus, cadrul normativ european s-a extins substanțial și continuu, inclusiv în domenii precum reziliența operațională digitală, sustenabilitate, inteligență artificială și active digitale (regulamentele europene MiCA – primul cadru legislativ european dedicat reglementării criptomonedelor, DORA – care vizează întărirea rezilienței operaționale digitale a entităților financiare sau AI Act – prima lege care reglementează utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale). Acest lucru obligă autoritățile naționale de supraveghere să își suplimenteze resursele și expertiza necesare pentru a implementa noile reguli și pentru a monitoriza corespunzător conformarea cu acestea.

Într-un astfel de context, imperativul strict cantitativ de  reducere  a resurselor umane din ASF va afecta, în mod inevitabil și imediat, capacitatea Autorității de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a profilurilor de expertiză din ASF sunt în specialitatea domeniului gestionat și nu de tip suport, în accepțiunea lui clasică. Această structurare este caracteristică instituțiilor de reglementare și supraveghere financiară din statele membre UE (bănci naționale, autorități naționale de supraveghere).

Mai mult, reducerile salariale substanțiale preconizate ar afecta cu precădere corpul de specialiști, adică exact acea categorie profesională care a acumulat de-a lungul anilor o expertiză indispensabilă pentru a gestiona piețe financiare de o complexitate aparte. Această expertiză, rezultat al unei formări îndelungate, constituie baza instituției în îndeplinirea atribuțiilor sale în raport cu piața financiară non-bancară.

Prin urmare, aceste măsuri administrative de restructurare, propuse în proiectul legii, vor conduce la deteriorarea funcționării structurilor interne esențiale, punând în pericol îndeplinirea mandatului legal și a obligațiilor asumate în temeiul legislației Uniunii Europene, inclusiv a celor privind protecția investitorilor și combaterea și prevenirea spălării banilor.

Aceleași preocupări ale ASF au fost clar exprimate și de către autoritățile din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiară, într-o poziție comună adresată Ministerului de Finanțe din România, în luna iulie 2025, ca reacție la inițiativa Guvernului României de restructurare a ASF. Prin intervenția lor, autoritățile europene au insistat pe importanța asigurării independenței ASF și a resurselor financiare aliniate nevoilor operaționale și cirmcumstanțelor pieței, aspecte ce fac obiectul evaluării constante a acestor instituții europene.

ASF își păstrează angajamentul ferm față de principiile bunei guvernanțe și va continua, în 2025, procesul început în 2024 de eficientizare și de consolidare instituțională. Această inițiativă s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493 (față de 535 în 2023), nivel comparabil cu cel din urmă cu un deceniu, precum și în diminuarea veniturilor individuale ale personalului Autorității cu aproximativ 20% în anul 2024. De asemenea, ASF a demarat implementarea unui amplu proces de digitalizare instituțională, finanțat din fonduri europene, care va îmbunătăți semnificativ activitatea ASF la nivelul tuturor palierelor de acțiune.

ASF își reafirmă angajamentul pentru exercitarea unei supravegheri profesioniste, independente și în acord cu standardele europene, sens în care a înaintat propuneri de amendamente la proiectul de lege privind restructurarea instituției, cu scopul de a consolida optimizarea organizațională demarată încă din anul 2024. Acest demers urmărește să asigure menținerea capacității operaționale și instituționale necesare exercitării corespunzătoare a atribuțiilor legale, inclusiv a noilor responsabilități care vor rezulta din dezvoltarea cadrului de reglementare european în domeniu.