Curiozități despre Mănăstirea Putna pe care nu le știai

 

 Mănăstirea Putna este cea mai importantă ctitorie a domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare. Deși este cunoscută în întreaga țară, există lucruri despre Mănăstirea Putna pe care cu siguranță mulți dintre români nu le cunosc. 

Mănăstirea Putna, ctitoria lui Ștefan cel Mare

Situată în comuna cu acelaşi nume la 72 de km distanță de Sucevei, Mănăstirea Putna a fost ridicată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, între 1466 și 1469, sfințirea bisericii având loc la scurt timp după încheierea lucrărilor.

Iniţial, Mănăstirea Putna a fost concepută să servească drept necropolă pentru marele domnitor și pentru familia acestuia. Cu timpul, însă, funcțiunile ei s-au extins. 

Au fost realizate fortificaţii care să protejeze lăcașul de cult împotriva oastelor invadatoare care ar fi putut atenta la comorile donate mănăstirii de însuși Ştefan cel Mare.

În interiorul mănăstirii au fost create ateliere unde artiști populari în broderii confecționau veșminte scumpe folosind fir de aur și de argint, pietre prețioase și mătăsuri scumpe. De asemenea, meșteri pricepuți realizau obiecte de artă din aur și argint, iar artiști olari realizau vase din ceramică. 

Nu în ultimul rând, Mănăstirea Putna oferea cazare şi adăpost ucenicilor care deprindeau toate aceste meşteşuguri. Ulterior, a funcționat și o școală unde copiii învățau să scrie și să citească în limbile greacă şi în slavonă, muzică bisericească şi chiar astronomie.

10 curiozități despre Mănăstirea Putna

Cea mai cunoscută legendă referitoare la întemeierea Mănăstirii Putna spune că Ștefan cel Mare a ales locul pentru ridicarea acesteia după ce a tras cu arcul de pe un vârf de munte. Pe locul unde a căzut săgeata a fost construit prestolul în altar;

• Pe 15 martie 1484 a izbucnit un puternic incendiu în interiorul mănăstirii, care a distrus chiliile şi a afectat parţial biserica. Din porunca lui Ştefan cel Mare au fost refăcute chiliile, iar biserică a fost restaurată şi pictată atât la interior, cât şi la exterior.
• Ștefan cel Mare a fost înmormântat în biserica mănăstirii în anul 1504, iar alături de el sunt înhumați membrii familiei sale. Faptul că mormântul lui Ștefan (foto) se află aici, marele poet Mihai Eminescu a supranumit mănăstirea „Ierusalimul Neamului Românesc”.

• Între zidurile fortificate ale mănăstirii pot fi admirate şi în prezent cele trei clopote care dăinuie din vremea lui Ștefan cel Mare.
• Turnul Tezaurului, unde era ascunse obiectele de valoare ale mănăstirii, este singura clădire care a rămas în forma ei originală din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
• În anul 1653, mănăstirea a fost distrusă în urma unor alunecări de teren, dar și de oștile conduse de Timuș Hmelniţki. Domnitorul Vasile Lupu a început refacerea bisericii, lucrările au fost continuate de următorul voievod Gheorghe Ștefan și au fost finalizate în timpul domniei lui Eustatie Dabija, în 1662.
• Mănăstirea Putna a fost incendiată şi jefuită în vara anului 1691 de oastea regelui polon Ioan Sobieski.
• În 1871 a fost organizată la Putna Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni. De la acel eveniment se păstrează o urnă din argint în care organizatorii au pus pământ adus din toate ţinuturile româneşti. În semn de apreciere, urna a fost aşezată pe mormântul lui Ştefan cel Mare.
• La 6 iulie 1940 sovieticii au ocupat Mănăstirea Putna, satul şi zona chiliei lui Daniil Sihastrul (foto), sfetnicul lui Ștefan cel Mare. Sosiţi seara la faţa locului, ostașii români conduşi de căpitanul Ioan Tobă (Hatmanul) i-au învins spre dimineaţă pe agresori şi i-au alungat peste limita noii graniţe. Comandantul grupului care a eliberat Mănăstirea Putna a fost deportat în Siberia între anii 1948-1964.

• În anul 1966, la recomandarea UNESCO, cei 500 de ani scurși de la ctitorirea Mănăstirii Putna au fost sărbătoriţi pe plan mondial.