FOTO Imagini impresionante: Cum arată Catedrala Națională la finalul lui 2022

Inaugurată în Anul Centenar al Marii Uniri, Catedrala Națională reprezintă o împlinire a jertfei eroilor. Prima liturghie oficiată pe șantierul ei a avut loc odată cu Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși de la București, ceea ce o transformă atât în simbol al continuității românești, cât și al deschiderii către universalitate.

De la bun început, Catedrala Mântuirii Neamului a fost gândită ca fiind strâns legată de cultul eroilor, ca simbol al jertfelor româneşti şi al legăturii cu trecutul nostru istoric.

Părintele Patriarh Daniel a spus adesea despre Catedrala Naţională că are „valoare de simbol”, fiind dedicată „comemorării eroilor poporului român din toate timpurile”: „Este simbol al recunoștinței pentru mântuirea sau izbăvirea românilor de mari și multe primejdii și necazuri”.

La sfințire, în piciorul Sfintei Mese a fost introdusă o listă cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți, ceea ce face din Catedrala Națională cel mai mare monument al eroilor din România.

Odată cu lista eroilor, în Sf. Masă din altar au fost introduse și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel – cei din urmă printre cei mai vechi martiri cunoscuți pe pământ românesc.

Edificiul Catedralei, prin amplasamentul lui, este și un simbol al martiriului și prigonirii Bisericii în timpul comunismului, dar și al victoriei Bisericii, a Mântuitorului Iisus Hristos, asupra ateismului comunist.

Cinci biserici au fost demolate sau translate de comuniști pe Dealul Spirii, pentru a face loc proiectului ceaușist Casa Poporului: „Alba Postăvari”, „Spira Veche”, „Izvorul Tămăduirii”, „Schitul Maicilor” şi „Mihai Vodă”.

Catedrala Națională este legătura românilor cu trecutul și, prin aceasta, afirmarea identității lor. Totodată, ea este și o privire spre viitor, un testament pentru generațiile viitoare.

În 2023, se va lucra la mozaicul turlei mari. Un an de zile va dura împodobirea acestei suprafețe de aproximativ 2.830 metri pătrați. Printre scenele iconografice planificate pentru această zonă se numără:

Icoana Mântuitorului Isus Hristos Pantocrator;

registrele puterilor cerești: Tronuri, Heruvimi, Serafimi, Domnii, Stăpânii, Puteri, Începătorii, Arhangheli și Îngeri;

registrului Sfinților Proroci;

registrul Sfinților Apostolilor;

Liturghia Îngerească;

registrul Sfinților Cuvioși, Ierarhi și Apostoli.

Tot pentru anul viitor este prevăzută demararea execuției vitraliilor pentru ferestrele din Sfântul Altar și din turla mare.

Necesitatea construirii unei Catedrale Naționale în Bucureşti s-a resimțit după Războiul de Independență și proclamarea României ca Regat. Regele Carol I a înaintat o lege privind acest proiect în 1884.

Locul inițial al Catedralei a fost stabilit de Patriarhul Miron în 1929: la baza Dealului Mitropoliei, în actuala Piaţă a Unirii.

Locul final, ales în 2005, reprezintă o reparație morală. Pe Dealul Arsenalului au existat cinci biserici demolate sau translate de comuniști spre a construi Casa Poporului: „Alba Postăvari”, „Spira Veche”, „Izvorul Tămăduirii”, „Schitul Maicilor” şi „Mihai Vodă”.

Hramuri: Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor și Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Catedrala Mântuirii Neamului (CMN) este proiect național asumat de stat prin legea 376/2007.

Altarul CMN: în piciorul Sfintei Mese sunt așezate lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel. Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei.

Catapeteasma, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante: 23m lățime si 18m înălțime. Pentru cei 400 mp ai catapetesmei s-au folosit 8 tone de mozaic.

Cifre: Catedrala, înaltă de 120 de metri, va fi dotată cu 8 lifturi. Clopotele catedralei au o greutate totală de 33 de tone și se află la o înălțime de 60 de metri. Catedrala Națională are 28 de uși de bronz cu reprezentări iconografice. Acestea vor fi coordonate de un sistem computerizat care va comanda deschiderea automată a ușilor în caz de alarmă. De asemenea, Catedrala are un total de 392 de ferestre.

Catedrala Mântuirii Neamului deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 m și o înălțime de 17,1 m, confirmă Academia Recordurilor Mondiale (Academy of World Records).

Catapeteasma Catedralei Naționale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu în decursul anului 2018. Iconostasul cuprinde 45 de icoane realizate în stil bizantin și așezate pe 4 registre. Mozaicul este realizat din tesere fabricate în atelierul Orsoni din Veneţia.

Catapeteasma va fi acoperită cu mozaic pe ambele părți, însumând un total de 800 de metri pătrați de pictură în mozaic. Academia menționează că după ce catedrala va fi pictată integral (tot în tehnica mozaic) va deține cea mai mare colecție interioară de picturi în mozaic, de aproximativ 25.000 mp.

De asemenea, pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România, cel puțin, având 16 metri de la bază până la vârful  aureolei.