Minunile Sfântului Pantelimon, doctorul fără de arginți

 În fiecare an, pe 27 iulie, în calendarul ortodox este prăznuit Sfântul mare mucenic și tămăduitor Pantelimon * cunoscut drept „doctor fără de arginţi”, fiindcă nu cerea nimănui să-i plătească pentru binefacerile sale, nu a umblat după averi și s-a mulțumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui

 Frate mai mic al Sfântului Ilie, Sfântul Pantelimon, prăznuit astăzi, era cunoscut şi ca Sfântul Ilie cel mic (sau cel şchiop), sau Pintilie Călătorul şi este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor, fiindcă şi-a pus întreaga viaţă sub semnul ajutorării semenilor săi, bolnavi cu trupul dar mai ales cu sufletul, devenind o pildă de curaj, smerenie şi altruism, un reper moral şi spiritual.

Povestea lui Pantoleon

Sfântul Pantelimon a venit pe lume în anul 284, la Nicomidia, primind la naştere numele de Pantoleon (adică „cel în toate puternic ca un leu”), un nume pagân, fiindcă tatăl său, Eustorgios, împărtăşea credinţa în zei. Evula, mama sa, era creştină şi a murit la doar câţiva ani după naşterea micului Pantoleon.

Tatăl său a avut iniţiativa de a-l da pe cel mic, spre îngrijire, lui Eufrosin, renumit medic, iar Pantoleon a ajuns, în timp, la o cunoaștere aprofundată a tainelor medicinei. Atât de mult a ajuns să înveţe, încât însuşi împăratul Maximian (286-305) i-a remarcat calităţile şi şi-a exprimat intenţia de a-l aduce la palatul său, ca medic particular.

Însă preotul Ermolae a ajuns să îl cunoască pe tânăr şi i-a povestit despre adevăratul Doctor, adevăratul Dumnezeu, Iisus Hristos, care va vindeca orice boală fără aplicarea nici unei plante medicinale, doar prin harul Lui, îi curăţă pe leproşi, opreşte hemoragiile, îi mântuieşte pe cei posedaţi de demoni, vindecă alte boli incurabile. 

Minunile Sfântului Pantelimon

La scurt timp după prima discuție cu Sfântul Ermolae, tânărul Pantoleon a început să îl viziteze cu regularitate pe acesta și a fost inițiat de el în tainele credinței.

Pantoleon a ascultat cu atenţie spusele preotului, interpretând vorbele acestuia ca fiind adevărate şi drepte, dorind să corecteze necredinţa moştenită de la tatăl său şi să accepte cuvintele credincioasei sale mame, ale cărei învăţături le onora şi le iubea. După ce a scos din gherele morţii un copil care fusese muşcat de o năpârcă, Pantoleon a cerut să fie botezat, preotul Ermolae oferindu-i această taină şi acordându-i numele de Pantelimon, care se traducea drept „cel cu totul milostiv”.

O altă minune săvârşită de Sfântul Pantelimon a fost vindecarea unui orb, căruia, prin harul adevăratului Dumnezeu, şi folosindu-l pe el ca instrument, i-a redat omului vederea. Tocmai de aceea, tot în această zi se face şi pomenirea Orbului care a fost tămăduit de doctorul fără de arginți.

După moartea părinţilor, Sfântul Pantelimon a eliberat toţi sclavii, iar averea familiei a împărţit-o săracilor. El a săvârșit minuni și după moartea sa. Numeroase biserici, capele, paraclise, mănăstiri, spitale, cabinete și instituții medicale din înteaga lume sunt puse sub ocrotirea Sfântului Mucenic Pantelimon.

Tradiții în plină vară

Ziua prăznuirii vine cu multe tradiţii şi superstiţii. Una dintre acestea spune că, în această zi, cerbul iese din apă și aceasta începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se apropie de final, iar în locul ei va veni iarna. De asemenea, în mai multe zone ale ţării, în această zi se mănâncă porumb și dovlecei, pentru ca oamenii să fie mai viguroși în perioada iernii. În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor şi, de asemenea, se spune că oamenii care lucrează în ziua de Sfântul Pantelimon sunt condamnați să se îmbolnăvească, să aibă parte de ceasuri negre și pagube în viața de familie.

Maura ANGHEL