Clopoțelul sună alarma. Școala „gratuită” costă 10.000 lei pe an!

 * în mediul urban, părinții compensează cu bani din buzunar; la sat, alternativa este renunțarea

* Iașul, județ cu jumătate dintre elevi la sat, resimte direct inegalitatea din educația românească: școli cu toaleta în curte, clase improvizate, lipsa laboratoarelor de științe și a bazelor sportive

* un sondaj realizat în centrele Salvați Copiii arată că 87% dintre familiile sărace nu pot acoperi costurile educației, iar 59% recunosc că nu își pot ajuta copiii la teme

* „Așa se transmit dezavantajele de la o generație la alta. Dacă un copil abandonează, șansele ca el să trăiască în sărăcie la maturitate cresc exponențial”, atrag atenția specialiștii

Clopoțelul care anunță debutul anului școlar 2025-2026 sună, la Iași și în întreaga țară, mai degrabă ca un semnal de alarmă. România se menține în topul negativ al Uniunii Europene la abandon școlar, subfinanțarea educației e cronică, iar decalajele dintre urban și rural continuă să se adâncească. Organizația Salvați Copiii a prezentat un raport cu date îngrijorătoare despre starea educației, iar acestea se resimt acut în județul Iași, unde peste jumătate dintre elevi învață în mediul rural.

Cifrele oficiale arată că la începutul anului trecut, 440.734 de copii între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație. La nivel național, 26.000 de elevi au abandonat școala doar în anul școlar 2022-2023.

România înregistrează cea mai proastă situație din ultimii șapte ani la părăsirea timpurie a școlii: 16,8% dintre tinerii între 18 și 24 de ani renunță la studii după gimnaziu, de aproape două ori mai mult decât media europeană (9,4%).

În mediul rural, rata urcă la 26,3%, ceea ce înseamnă că unul din patru tineri abandonează școala. În Iași, acest lucru are un impact major, având în vedere că aproape 60% din populația școlară provine din comune și sate.

Rezultatele de la Evaluarea Națională 2025 confirmă discrepanțele: în timp ce doar 9,15% dintre elevii din mediul urban nu au reușit să obțină nota 5, în mediul rural rata e triplă – 30,09%.  „Copiii noștri pleacă din start cu șanse inegale. La sat, lipsa de profesori, naveta zilnică, clasele simultane și lipsa sprijinului pentru teme fac ca mulți să abandoneze lupta înainte să ajungă la examen”, spune un profesor dintr-o comună ieșeană.

 

Statisticile confirmă: între numărul de elevi care au început clasa pregătitoare în 2016 și cei care au ajuns să susțină Evaluarea Națională în 2025 există o pierdere de aproape 37.000 de copii la nivel național, echivalentul a 15% dintr-o generație.

 

Deși Constituția garantează gratuitatea învățământului, părinții scot din buzunar sume uriașe pentru ca cei mici să poată merge la școală: aproape 10.000 lei anual pentru fiecare copil, arată datele Salvați Copiii.

Cele mai mari cheltuieli sunt pentru meditații – 6.234 lei/an, practicate de jumătate dintre familii, after-school – 6.781 lei/an, plătite mai ales în orașe, rechizite, manuale auxiliare, activități extrașcolare.

Costurile cresc odată cu vârsta copilului: de la 6.800 lei la primar, la 12.000 lei la liceu.

„Pentru o familie din ruralul ieșean, unde părinții lucrează cu ziua sau în agricultură, aceste sume sunt pur și simplu imposibil de acoperit. Asta înseamnă că elevii de aici rămân dependenți de programe sociale sau, mai grav, renunță la școală”, explică sociologii locali.

 

O anchetă Salvați Copiii arată că 1 din 10 elevi a fost victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar trecut. Cele mai multe incidente se petrec chiar în școli, iar cei mai expuși sunt copiii din ciclul primar. În Iași, unde deficitul de consilieri școlari e uriaș (un singur psiholog deservește adesea peste 1.000 de elevi), gestionarea fenomenului bullying este o provocare zilnică.

 

„De multe ori, profesorii se trezesc singuri în fața unor situații complicate. Școlile nu au personal suficient, iar părinții află de abia când situațiile scapă de sub control”, spune un cadru didactic din județ.

Subfinanțarea educației

România alocă doar 3,4% din PIB pentru educație, față de media europeană de 4,7%. În termeni bugetari, înseamnă 8,4% din cheltuielile publice, sub media UE de 9,6%.

Această realitate se vede clar în infrastructura școlară din Iași: școli cu toaleta în curte, clase improvizate, lipsa laboratoarelor de științe și a bazelor sportive. În mediul urban, părinții compensează cu bani din buzunar. La sat, alternativa este renunțarea.

Un sondaj realizat în centrele Salvați Copiii arată că 87% dintre familiile sărace nu pot acoperi costurile educației, iar 59% recunosc că nu își pot ajuta copiii la teme. „Așa se transmit dezavantajele de la o generație la alta. Dacă un copil abandonează, șansele ca el să trăiască în sărăcie la maturitate cresc exponențial”, atrag atenția specialiștii.

Pentru Iași, începutul de an școlar aduce aceleași întrebări: vor reuși copiii din mediul rural să ajungă la aceeași linie de start cu cei din oraș? Vor avea resurse pentru rechizite, profesori calificați, transport școlar? Sau decalajele se vor adânci și mai mult?

Răspunsul depinde de cât de mult vor fi dispuse autoritățile să facă din educație o prioritate reală, nu doar o promisiune la fiecare început de septembrie. Daniel BACIU