Elevii din Iași își fac temele cu ChatGPT. Profesorii se trezesc în fața unei revoluții educaționale

 * în școlile din Iași, tot mai mulți elevi își scriu temele cu ChatGPT, iar fenomenul schimbă profund dinamica dintre dascăl și copil * profesorii descoperă texte impecabile, rezolvări perfecte și răspunsuri care nu mai poartă amprenta copilăriei, ci a algoritmilor * în orașul universitar care și-a construit identitatea pe excelență, autoritatea umană se lovește de zidul rece al inteligenței artificiale

 

În bănci, elevii nu mai ridică timid mâna pentru a cere o explicație. Au în buzunar un profesor invizibil care le răspunde instant, le rescrie compunerile și le calculează problemele cu o precizie ce lasă manualele prăfuite în urmă. La Iași, unde tradiția educațională a fost cândva un reper național, această realitate provoacă neliniște. Tot mai mulți profesori se întreabă dacă evaluările lor mai au sens, când diferența dintre un text muncit și unul generat de ChatGPT devine imposibil de depistat.

Fenomenul nu mai poate fi redus la un simplu moft tehnologic. Inteligența artificială a intrat deja în viața elevilor ca un aliat constant. Copiii o folosesc pentru a scăpa de sarcini, pentru a obține note mai bune sau pentru a părea mai străluciți decât sunt în realitate. Rezultatul? O școală care începe să piardă teren în fața unui competitor neașteptat. Profesorii nu mai sunt singurii care știu, care explică și care dau soluții. De multe ori, ChatGPT este mai rapid, mai clar și mai „răbdător” decât un om.

O lovitură directă în formarea gândirii critice

Această transformare lovește în însăși esența relației profesor–elev. Până ieri, autoritatea se sprijinea pe efort și disciplină: copilul trebuia să învețe, să repete, să greșească, să înțeleagă. Astăzi, drumul anevoios al cunoașterii e înlocuit de scurtătura digitală. „Elevul nu mai trece prin procesul de învățare, ci doar consumă rezultatul final, ambalat frumos de un algoritm. Din acest punct de vedere, temele cu ChatGPT nu sunt doar o problemă de etică școlară, ci o lovitură directă în formarea gândirii critice”, atrag atenția specialiștii în educație.

Pentru școala din Iași, provocarea este uriașă. Cum mai poți evalua un copil când nu știi dacă eseul de pe bancă e rodul lui sau produsul unui chatbot? Cum mai păstrezi vie curiozitatea și respectul pentru cunoaștere într-o lume unde răspunsurile vin gata scrise? Și, mai ales, ce mai înseamnă educația când efortul este delegat către o mașină?

Mulți profesori simt deja că autoritatea lor se erodează. Nu mai pot dicta ritmul în clasă, nu mai pot controla fluxul de informații, nu mai sunt singura sursă. În locul lor apare o competiție mută, pe care niciun manual pedagogic nu a pregătit-o. Dacă nu găsesc rapid un mod de a se reinventa, riscă să devină simpli verificatori ai unor texte generate.

Iașul, cu toată tradiția sa universitară, devine teren de test pentru viitorul educației. Aici, în sălile unde altădată se forma elita intelectuală, se dă acum bătălia pentru relevanța profesorului. Școala are de ales: fie ignoră fenomenul și se afundă în irelevanță, fie îl integrează și transformă AI-ul într-un partener de învățare controlat, nu într-un substitut al gândirii.

Întrebarea esențială rămâne însă neliniștitoare: ce fel de adulți va forma Iașul dacă elevii cresc obișnuiți să obțină totul pe repede înainte, cu un click? În loc să învețe răbdarea, perseverența și greșeala, primesc un drum fără obstacole. În loc să descopere bucuria propriului efort, primesc iluzia perfecțiunii generate. Și poate că aceasta este cea mai periculoasă temă pe care ChatGPT o scrie astăzi pentru noi toți.

Teona SOARE