Eolienele Iașului, echivalentul unui mic reactor nuclear!

 

* investiție de 85 de milioane de euro, opt turbine de ultimă generație și un orizont de 2027 pentru punerea în funcțiune * în paralel, alte proiecte eoliene și agrofotovoltaice ridică Iașul la rangul de viitor hub energetic regional * dacă toate proiectele anunțate vor fi realizate, județul ar putea atinge, până la sfârșitul deceniului, o capacitate instalată de peste 700 MW, echivalentul unui mic reactor nuclear

Grupul spaniol Ecoener, specializat în proiecte de energie regenerabilă, a anunțat că va construi primul său parc eolian din România în județul Iași. Investiția, în valoare de aproximativ 85 de milioane de euro, va fi amplasată în comuna Miroslovești și va include opt turbine de ultimă generație, cu o capacitate instalată totală de 54,4 MW.

Conform estimărilor companiei, parcul va produce anual 166 GWh, suficient pentru a acoperi consumul a zeci de mii de gospodării. Lucrările vor începe în curând, iar parcul este așteptat să intre în funcțiune în 2027.

Ecoener a câștigat un contract pentru diferență (CfD) pe 15 ani, la a doua licitație organizată de Ministerul Energiei pentru selectarea investițiilor în regenerabile. Acest mecanism garantează un preț stabil pentru o parte din energia produsă – în cazul de față, 5% din electricitatea livrată – și reduce riscurile financiare pentru investitori.

Totodată, compania pregătește și primul parc agrofotovoltaic din județul Iași, la Țibănești, cu o capacitate de 11 MW.

Deși județul Iași nu a fost până acum asociat cu mari proiecte eoliene, analizele Ministerului Energiei și ale Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Iași confirmă un potențial real și ridicat pentru exploatarea vântului, în special în zonele din nord și centru.

„Studiile arată că Iașul poate susține capacități de sute de MW. Condițiile naturale sunt favorabile, iar interesul investitorilor este în creștere”, arată un raport al APM.

Cel mai mare proiect eolian deja operațional este amplasat la Butea, unde 20 de turbine de câte 6,6 MW totalizează 132 MW.

În paralel, compania DTEK Renewables International a finalizat lucrările la un parc de 60 MW în satul Ruginoasa.

Lista planurilor este impresionantă. Printre proiectele anunțate se numără:

Proiectul Polaris – cu o putere planificată de 352,8 MW, întins pe teritoriul a cinci comune, pentru care există deja certificat de urbanism.

Parcul EWD – cu o capacitate de 54,4 MW, aflat în fază de avizare în trei comune.

Potrivit datelor furnizate recent de APM Iași și Ministerul Energiei, proiectele aprobate ar putea aduce județului peste 500 MW instalați. Dacă vor fi realizate și proiectele aflate în pregătire, capacitatea totală ar putea depăși lejer 700 MW în următorii ani.

Pe lângă impactul asupra tranziției energetice, aceste proiecte au și o dimensiune economică locală. În faza de construcție, fiecare parc aduce zeci, chiar sute de locuri de muncă temporare pentru muncitori și specialiști. Ulterior, întreținerea și operarea turbinelor vor necesita echipe dedicate, deși mai restrânse.

În plus, taxele și impozitele locale vor aduce venituri suplimentare la bugetele comunelor. Primăriile Miroslovești, Țibănești, Ruginoasa și Butea vor putea investi mai mult în infrastructură, educație sau servicii publice.

„Pentru comunitățile rurale, o asemenea investiție înseamnă mai mult decât energie verde. Înseamnă drumuri modernizate, venituri la buget, chiar și o schimbare de imagine: nu mai ești o comună uitată de lume, ci un punct pe harta tranziției energetice europene”, spune un expert local în politici energetice.

România s-a angajat, în cadrul Uniunii Europene, să atingă o pondere de 30,7% energie regenerabilă în consumul total până în 2030. În acest context, energia eoliană joacă un rol crucial.

Până acum, Dobrogea a fost epicentrul investițiilor în eolian, însă resursele zonei sunt aproape saturate, iar infrastructura de transport a energiei (rețelele Transelectrica) este supraîncărcată. Astfel, investitorii caută noi teritorii cu potențial și infrastructură disponibilă – iar Iașul se află printre acestea.

Entuziasmul pentru energia verde trebuie însă privit și cu prudență. Specialiștii atrag atenția că rețelele de transport din Moldova au nevoie de modernizare pentru a putea prelua noile capacități, iar acceptanța comunităților locale nu este mereu garantată – există discuții privind impactul vizual, zgomotul sau posibile efecte asupra biodiversității. În plus, procedurile birocratice pot întârzia proiectele, în ciuda cadrului legislativ mai favorabil din ultimii ani. „Dacă investițiile nu sunt însoțite de modernizarea rețelelor electrice și de dialog cu oamenii, există riscul să avem proiecte aprobate pe hârtie, dar blocate în realitate”, avertizează un analist energetic.

În ciuda acestor provocări, dinamica ultimilor doi ani arată o schimbare de paradigmă. Dacă până recent Moldova era văzută ca periferie energetică, acum devine un teren fertil pentru investiții în regenerabile.

Cu sprijin european consistent, interes puternic al investitorilor străini și o administrație locală dispusă să susțină aceste inițiative, Iașul are șansa să devină lider regional în tranziția energetică.

Dacă toate proiectele anunțate vor fi realizate, județul ar putea atinge până la sfârșitul deceniului o capacitate instalată de peste 700 MW, echivalentul unui mic reactor nuclear.

În 2027, la Miroslovești se va învârti prima turbină spaniolă din România. Și poate că acel moment va marca începutul unei noi povești energetice pentru întreaga Moldovă. Daniel BACIU