Generația epuizată din Iași. Tinerii care își distrug sănătatea pentru salarii și like-uri

 * în Iașul unde carierele în IT și corporații se vând drept povești de succes, tot mai mulți tineri profesioniști trăiesc cu ochii roșii de oboseală și cu mintea prinsă între deadline-uri și anxietăți * burnout-ul a devenit noua normalitate, iar întrebarea este simplă: ce preț plătește generația care muncește fără să mai trăiască?

În clădirile de birouri din Copou, Palas sau Tătărași se scrie o poveste tăcută. Tineri de 25–35 de ani, cu badge-ul agățat de gât și căștile în urechi, intră și ies din open space-uri ca niște roboți programați pe productivitate. Pe LinkedIn, succesul lor pare impecabil: traininguri, promovări, salarii mai mari. În realitate, echilibrul personal se prăbușește.

„Am 28 de ani și mă simt de 40. Dorm maximum cinci ore pe noapte, iar duminica nu fac altceva decât să zac, ca să am energie pentru o altă săptămână de task-uri”, povestește Andreea, angajată într-o companie de outsourcing din Iași.

Alții recunosc că burnout-ul i-a dus deja la terapie. „Am ajuns la psiholog după ce am făcut două atacuri de panică la birou. Eram convins că fac infarct. Nu eram bolnav fizic, eram doar terminat psihic”, spune Vlad, specialist IT.

Medicii și psihologii ieșeni confirmă tendința: numărul tinerilor care cer ajutor pentru anxietate, insomnie sau depresie a crescut vizibil în ultimii ani. „Burnout-ul nu mai este un fenomen izolat, ci o epidemie urbană. Generația tânără din Iași se confruntă cu presiunea performanței continue, dar corpul are limite. Mulți ajung la noi abia când nu mai pot funcționa normal”, explică psihoterapeutul Letiția Popa.

De cealaltă parte, companiile promovează „wellbeing programs” și cursuri de mindfulness, însă realitatea rămâne crudă: tinerii nu au timp nici măcar să respire. „Merg la workshop-uri de echilibru viață-muncă, dar ies de acolo direct în ședințe de trei ore. Sună ironic, nu?”, spune un alt angajat.

Fenomenul e alimentat și de cultura social media, unde performanța e afișată ca medalie. „Toată lumea se laudă cu certificări, promovări, salarii mai mari. Dacă nu ții pasul, te simți ratat. Și atunci tragi de tine până cedezi”, adaugă Irina, 31 de ani.

În Iași, unde IT-ul și industriile creative dau tonul, generația burnout e prinsă între iluzia succesului și realitatea epuizării. Mulți încearcă să recupereze controlul prin yoga, sport, terapie sau chiar demisii. Dar întrebarea rămâne: câți tineri vor mai avea puterea să-și reconstruiască viața după ce cariera le-a ars sănătatea?

Dan DIMA