Iașul, capitala paradoxului. Natalitatea se prăbușește, dar clinicile de fertilitate se înmulțesc

 * în timp ce Iașul marchează cele mai mici cifre ale natalității din ultimele decenii, clinicile de reproducere asistată cresc precum ciupercile după ploaie * procedurile costă mii de euro, iar ajutorul de stat, cândva un colac de salvare, a fost suspendat * Capitala Moldovei devine astfel simbolul fragilității demografice, dar și al pieței medicale de fertilitate care explodează

Iașul traversează una dintre cele mai dramatice perioade demografice din istoria recentă. În 2024, în județ s-au înregistrat aproximativ 7.400 de nou-născuți, cel mai mic număr din ultimele șapte decenii. Doar cu un an înainte, în 2023, erau raportate 7.661 de nașteri vii, bilanț care deja coborâse la un minim istoric. Dacă privim în urmă doar cinci ani, tabloul este și mai sumbru: natalitatea s-a redus cu aproape 40%, marcând un record negativ pe care statisticienii îl leagă de instabilitatea economică, migrație, dar și de schimbarea mentalităților legate de maternitate și familie. Pentru un oraș universitar cu peste 350.000 de locuitori, aceste cifre ar trebui să fie un semnal de alarmă major, mai ales că lipsa copiilor nu este doar o problemă de moment, ci o rană adâncă pentru viitorul social și economic al regiunii.

Paradoxal, în timp ce statisticile oficiale confirmă declinul nașterilor naturale, oferta medicală destinată concepției asistate înflorește într-un ritm accelerat. În ultimii ani, Iașul a devenit un punct de atracție național pentru clinicile de fertilizare in vitro, centre care promit să compenseze infertilitatea prin știință și tehnologie. Clinica Atentica, de exemplu, a introdus pachete cu plata în rate, între 70 și 300 de euro pe lună, iar Avicena Profertis atrage pacienți prin consultații de 300 de lei și monitorizare gratuită în primele patru săptămâni. Totuși, atunci când vine vorba despre procedurile propriu-zise, costurile reale rămân la niveluri greu accesibile. O fertilizare în ciclu natural pornește de la 4.500 de lei, pachetele cu mai multe proceduri ajung la 13.000 de lei, iar un ciclu complet de FIV sau ICSI se ridică la aproape 15.000 de lei, adică aproximativ 3.000 de euro. În practică, multe cupluri au nevoie de mai multe încercări pentru a reuși, iar nota de plată finală poate depăși ușor 10.000 de euro, sumă prohibitivă pentru majoritatea familiilor tinere din România.

Statul stă pe gânduri

Acest paradox medical și demografic este amplificat de politica incoerentă a statului. Până în 2023, cuplurile infertile puteau accesa un sprijin de 15.000 de lei prin Programul Național FIV, o sumă care acoperea măcar parțial cheltuielile unei proceduri. Pentru multe familii, acest voucher reprezenta singura șansă de a încerca să aducă pe lume un copil. Dar, la începutul lui 2024, guvernul a anunțat suspendarea finanțării, motivând lipsa de resurse bugetare. Decizia a căzut ca un trăsnet peste miile de cupluri deja înscrise pe liste de așteptare și a alimentat un val de nemulțumiri publice. În urma presiunilor, autoritățile au revenit asupra hotărârii și au reluat programul, dar cu limite stricte: doar 10.000 de beneficiari pe an și posibilitatea de a accesa cei 15.000 de lei de cel mult trei ori. Chiar și așa, ajutorul acoperă doar o fracțiune din costurile reale ale tratamentului, iar cei mai mulți pacienți trebuie să suporte grosul cheltuielilor din buzunarul propriu.

Astfel, Iașul trăiește un paradox crud. Pe de o parte, natalitatea se prăbușește și cifrele demografice conturează imaginea unui oraș și a unei regiuni care îmbătrânesc rapid. Pe de altă parte, clinicile private de fertilitate prosperă, transformând capitala Moldovei într-un hub medical pentru cuplurile din întreaga țară. În spatele acestei expansiuni se află atât expertiza specialiștilor formați la UMF „Grigore T. Popa”, cât și o piață privată care a învățat să valorifice lipsa de implicare reală a statului. Cei care au resurse financiare pot să înfrunte infertilitatea cu ajutorul medicinei moderne. Cei care nu au, rămân condamnați la a privi cu amărăciune statistici în care natalitatea scade, iar speranțele lor se sting.

Teona SOARE

Iașul devine astfel capitala fertilității medicale din Moldova, dar și capitala paradoxului. Orașul dă naștere, prin tehnologie, unor vieți care altfel n-ar fi existat, dar nu reușește să compenseze realitatea unei societăți care îmbătrânește și se goleşte de copii. În spatele poveștilor cu final fericit, se ascunde un adevăr amar: în România de astăzi, șansa de a deveni părinte a ajuns să depindă mai puțin de dorință și mai mult de câți bani poți plăti la casieria unei clinici private.