Iașul este la marginea infrastructurii. Are doar 3 firme în topul național al drumarilor

Dimensiune font:

| 12-09-2025 10:44

* doar trei firme din Iași au reușit să intre în Top 100 al constructorilor de drumuri, iar una dintre ele se află pe poziția 98 * în timp ce Botoșaniul, un județ mai mic, are patru firme în clasament, Suceava dispare complet din peisajul marilor contracte rutiere

În timp ce regiunea Moldovei încă visează la autostrăzi și drumuri rapide, realitatea din teren arată o imagine crudă: Iașul, cel mai mare oraș al zonei, figurează cu doar trei firme în Top 100 Drumari pe 2024 — clasamentul național al constructorilor de drumuri, publicat recent de Arena Construcțiilor. Dintre acestea, una este pe penultimul loc, cu rezultate modeste și profit de sub 2 milioane de lei.

Unde e Iașul în topul marilor constructori? Aproape de finalul clasamentului
Firma Eky-Sam SRL, cu sediul în Iași, se poziționează pe locul 28, cu o cifră de afaceri de 185,6 milioane lei și un profit net de aproape 17,8 milioane. Urmează Enviro Construct SRL pe locul 90, cu 81,5 milioane lei cifră de afaceri și doar 4,7 milioane lei profit. În cele din urmă, Citadin SA, o companie cu capital majoritar public, încheie lista pe locul 98, cu doar 74 milioane lei rulaj și un profit marginal de 1,76 milioane lei.

Iașul, depășit de județe mai mici

Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât Botoșaniul, un județ cu o economie net inferioară și fără statut de pol urban major, înscrie patru firme în același top. Cea mai importantă este Cornells Floor SRL, pe locul 11, cu peste 437 milioane lei în afaceri și 27 milioane profit. Big Conf SRL apare pe locul 94, iar alți doi jucători — Vulturi SRL și Conrec SRL — completează prezența Botoșaniului cu cifre onorabile.

Neamțul și Bacăul au fiecare câte două firme în clasament. De menționat că Grupul UMB, cu sediul în Bacău, este liderul absolut al topului, cu o cifră de afaceri colosală: 14,39 miliarde lei, reprezentând aproape 43% din întreaga piață a celor mai mari 100 de drumari din țară. Cu peste 6.500 de angajați, UMB este nu doar lider de piață, ci și cel mai mare angajator din domeniu.

Vasluiul este reprezentat de Viacons Rutier SRL, aflat pe locul 38, cu o cifră de afaceri de 142 milioane lei și o profitabilitate uriașă de 31% — una dintre cele mai ridicate din întregul clasament.

În schimb, Suceava dispare complet de pe hartă. Nicio firmă din acest județ nu prinde topul, semn că județul cu una dintre cele mai mari rețele de drumuri județene nu reușește să se ancoreze în infrastructura mare.

De ce nu contează Iașul când se face infrastructura?

În ciuda faptului că este al doilea cel mai populat oraș din România și un pol academic, medical și cultural major, Iașul nu reușește să creeze giganți în sectorul construcțiilor rutiere. Firmele din județ nu ajung nici măcar la nivelul mediu din top, care începe de la peste 72 milioane lei cifră de afaceri.

Este o realitate dureroasă, într-un context în care guvernanții și europarlamentarii susțin nevoia de dezvoltare a infrastructurii în regiunea Nord-Est, cea mai slab conectată din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, în Moldova densitatea drumurilor de mare viteză este sub 1 km la mia de kilometri pătrați, față de media europeană de 25 km.

În prima jumătate a lui 2025, au fost semnate contracte rutiere în valoare totală de aproape 6 miliarde euro. O bună parte a acestor proiecte implică firme mari din sudul țării sau cu capital străin, în timp ce constructorii locali din nord-est sunt ignorați sau lipsiți de capacitatea tehnică și financiară de a concura.

Lipsa firmelor ieșene din topul marilor jucători ai infrastructurii arată mai mult decât un decalaj economic. Este o problemă de vizibilitate strategică. În lipsa unor constructori de anvergură locală, Iașul riscă să devină un simplu beneficiar pasiv al marilor proiecte rutiere, nu un actor real în ecuația investițiilor.

Pe hârtie, Moldova e „prioritate”. În realitate, Iașul nici măcar nu e pe harta constructorilor.

Maura ANGHEL