Iașul, orașul celor două scene: saloane pline și festivaluri în extaz

 * în Iași, viața se joacă între două extreme * în spitalele universitare, mii de oameni trag la sorți un pat liber * la scurtă distanță, festivalurile și raliurile adună mase vibrante care uită de diagnostic * orașul oscilează între durere și spectacol, între supraviețuire și extaz

Iași este, deopotrivă, capitală medicală a Moldovei și epicentru cultural – un oraș-simbol bântuit de un paradox: între spitale pline și evenimente care explodează de viață.

La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon”, instituția medicală emblematică a orașului, există 1 153 de paturi disponibile pentru internare.. Aici ajunge aproape orice caz urgent din zona de nord-est, dar resursele au ajuns la limită. În jur de 95 000 de pacienți trec anual prin Urgențe, iar 40 000 sunt internați.. Astfel, să găsești un loc la spital a devenit, pentru mulți, o loterie a supraviețuirii.

Între timp, la doar câteva străzi distanță de aceste scene de dramă, Orașul pulsează prin festivaluri și evenimente. Rocanotherworld a dat tonul liberal, INIMO a transformat muzica în solidaritate vie, iar FILIT pregătește toamna literară. La Iași StreetFood Festival, aglomerația devine comună la tarabele pline de gust, unde mâncarea înseamnă spectacol urban.

Iar zilele acestea, Raliul Iașului, ediția a 41-a, atrage sute de piloți și entuziaști — o adevărată sărbătoare a vitezei. Străzile și bulevardele sunt animate de bolizi, de vibrația publicului și de adrenalina colectivă.

Cât se investește în mici dozări de fericire urbană și cât în îngrijire reală?

Această pendulare între extremă – de la tăcerea încărcată a unei săli de așteptare la strigătul motorului pe traseu, de la durerile pacienților la aroma colectivă a festivalului gastronomic – spune totul despre spiritul ieșean. Spitalele predau lecții dure despre fragilitate, festivalurile scot la lumină forța de trăire.

Dar apare întrebarea dureroasă: cât se investește în mici dozări de fericire urbană și cât în îngrijire reală? Pentru fiecare scenă acustică amplificată sau cort StreetFood montat, câte secții rămân pe pilot automat din cauza infrastructurii invechite?

Festivalurile sunt oxigenul cultural, o evadare necesară. Dar fertilitatea lor crește pe un teren afectat: lipsa echilibrului între bugetele pentru sănătate și cele pentru spectacol devine tot mai vizibilă. Bucuria e savurată la viteza accelerată a celui care știe că ziua de mâine nu e garantată.

Ieșind din metaforă, paradoxul devine amar: orașul reunește astăzi, în același timp, cei mai buni medici și cele mai vibrante nume culturale. Însă nu reușește să armonizeze aceste două forțe. Trăiește, mereu, pe muchia cortinei: între patul în care se continuă lupta pentru viață și scena unde se celebrează mai mult ca azi.

Și poate că adevărata întrebare pentru Iași nu este câți artiști vor cânta sau câte standuri StreetFood vor fi montate, ci câți medici vor rămâne să salveze vieți aici. Nu câți spectatori va aduna FILIT sau Raliul, ci câți pacienți vor avea vreodată un pat decent într-un spital.

Pentru că, între spitale arhipline și festivaluri pline până la refuz, Iași riscă să devină capitala contrastelor. Un oraș care se stinge și renaște de la un weekend la altul – dar care încă nu învață să îmbine viața cu supraviețuirea.

Maura ANGHEL