Iașul zboară pe spinarea Diasporei. Aeroportul crește pe exodul forței de muncă

 * aerogara Iași devine o infrastructură vitală nu doar pentru mobilitate, ci pentru supraviețuirea unui model economic bazat pe migrație * cifrele spectaculoase legate de numărul călătorilor ascund o realitate dură: traficul aerian e alimentat masiv de diaspora plecată la muncă în străinătate, în timp ce piața muncii locale rămâne vulnerabilă și dependentă de remitențe

Aeroportul Internațional Iași a devenit un barometru al realităților economice și sociale din Moldova. La jumătatea lui 2025, aeroportul a atins din nou borna simbolică de un milion de pasageri, confirmându-și poziția de al treilea hub aerian al României, după București și Cluj. Dar dincolo de triumfalismul cifrelor, analiza rece arată că această performanță nu reflectă o economie locală în expansiune, ci dependența cronică a Iașului de diaspora plecată la muncă în Europa.

Datele oficiale arată că în 2024, Aeroportul Iași a procesat aproximativ 2,2 milioane de pasageri, în scădere cu 6% față de anul precedent, dar suficient pentru a rămâne pe podiumul național. În primele șase luni din 2025, traficul a depășit din nou milionul, cu o medie de peste 160.000 de pasageri lunar. Este o cifră impresionantă pentru o regiune care, altfel, se confruntă cu depopulare accelerată și lipsă de investiții industriale majore.

Însă realitatea este că majoritatea acestor pasageri nu sunt turiști și nici oameni de afaceri atrași de oportunități locale. Ei sunt, în covârșitoare proporție, membri ai diasporei românești și moldovenești, care își fac naveta între Iași și orașele în care muncesc: Londra, Bruxelles, Roma, Milano, Torino, Madrid, Dublin sau Paris. Cifrele de trafic confirmă acest lucru: peste 70% dintre cursele operate la Iași sunt internaționale, cu grad de ocupare ridicat în special pe rutele care leagă Moldova de zonele unde există comunități masive de emigranți.

Această realitate ridică o problemă structurală. Aeroportul Iași nu crește pe spatele unei economii regionale competitive, ci pe exodul forței de muncă. Faptul că un milion de pasageri au trecut prin terminalele sale în doar șase luni spune multe despre dimensiunea migrației și despre golul lăsat în piața muncii din Moldova. Orașul și județul Iași continuă să piardă anual mii de tineri și adulți activi, care aleg să muncească în Occident pentru salarii de patru-cinci ori mai mari.

Impactul economic se simte în două direcții. Pe de o parte, remitențele trimise acasă de diaspora alimentează consumul local, menținând pe linia de plutire sectoare precum retailul, turismul, imobiliarele și serviciile. Pe de altă parte, piața muncii locale rămâne în derivă: companiile raportează dificultăți majore în recrutare, salariile cresc artificial fără a reflecta productivitatea, iar sectoare cheie precum construcțiile și sănătatea suferă din cauza lipsei de personal.

Aeroportul Iași, o oglindă dureroasă a Moldovei

În acest context, aeroportul devine o infrastructură vitală nu doar pentru mobilitate, ci pentru supraviețuirea unui model economic bazat pe migrație. Fiecare avion plin care pleacă spre Londra sau Milano înseamnă forță de muncă exportată, iar fiecare cursă de întoarcere aduce acasă bani, cadouri și o gură de oxigen pentru familiile rămase. Nu întâmplător, traficul record coincide cu perioadele de sărbători sau vacanțe, când diaspora revine temporar în țară.

Investițiile în infrastructura aeroportuară confirmă această realitate. Terminalul T4, inaugurat în martie 2024, cu o capacitate de procesare de 950 pasageri pe oră și șapte porți de îmbarcare, nu a fost construit pentru turiștii ocazionali, ci pentru fluxul constant de navetiști aerieni. Capacitatea totală a aeroportului a urcat astfel la peste 3 milioane de pasageri anual, un prag care poate fi atins doar dacă diaspora continuă să alimenteze cererea de zboruri externe.

Cifrele naționale pun situația și mai clar în perspectivă. România a înregistrat aproape 13 milioane de pasageri pe aeroporturi în prima jumătate a anului 2025, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În acest context, Iașul nu se află printre marii câștigători ai creșterii, ci într-o zonă de stabilizare, cu trafic consistent, dar fără salturi spectaculoase. Clujul se menține cu peste 3,2 milioane de pasageri anual, iar Chișinăul atrage și el o parte importantă din fluxurile diasporei moldovene.

În concluzie, Aeroportul Iași este astăzi o oglindă dureroasă a Moldovei: cifre record de pasageri, dar o economie locală fragilă, incapabilă să absoarbă și să valorifice forța de muncă pe care o pierde zilnic. Recordurile de trafic nu ascund golul lăsat de migrație, ci îl scot și mai clar la lumină. Iașul „zboară” pe spinarea diasporei, dar rămâne ancorat într-o piață a muncii în derivă.

Dan DIMA