Obezitatea digitală distruge copilăria la Iași. Generația TikTok, prizonieră între fast-food și ecrane

 * Iașul, orașul universitar și medical al Moldovei, trăiește o epidemie ascunsă: copiii îngrășați cu shaorma și challenge-uri virale pe TikTok * medicii pediatri avertizează că „obezitatea digitală” transformă școlarii în pacienți cronici, cu boli de adulți la vârste de 10–14 ani * fenomenul nu mai este doar statistică, ci realitate crudă care umple cabinetele

În capitala Moldovei, unde bibliotecile și universitățile dau tonul culturii, copilăria se rescrie grotesc: tot mai mulți elevi ajung pe listele medicilor cu diagnostice care altădată aparțineau părinților lor – ficat gras, hipertensiune, diabet de tip 2. La Iași, copilul nu mai fuge după minge, ci după algoritmi. Își petrece orele în fața ecranelor, scrolând compulsiv pe TikTok, și își astâmpără foamea cu meniuri livrate direct la ușă.

Fenomenul are deja un nume medical, rece și înfiorător: obezitatea digitală. Este copilul născut și crescut într-un ecosistem de ecrane și fast-food, unde părinții, epuizați sau grăbiți, aleg soluțiile rapide: tableta pe post de bonă, shaorma pe post de cină. Rezultatul? O generație care nu știe ce înseamnă joaca liberă, dar știe fiecare trend viral de pe rețele.

Cifrele confirmă dimensiunea dezastrului

În România, aproximativ 1 din 4 copii este obez: 32% dintre băieți și 28% dintre fete, la vârsta de 7–9 ani. Peste 62% dintre copiii școlari sunt supraponderali sau obezi, iar medicii avertizează că fenomenul e în plină expansiune. În doar doi ani, incidența cazurilor de obezitate infantilă a sărit de la 165 la 196 la 100.000 de locuitori, iar abia în 2022 a revenit timid la 173.

La Iași, tabloul e și mai sumbru: în 2020 s-au înregistrat 236,8 cazuri noi la 100.000 de copii între 0 și 19 ani, față de doar 171,3 în 2018. Cu alte cuvinte, în numai câțiva ani, capitala Moldovei a devenit epicentrul unei epidemii juvenile. „Avem copii de 12 ani cu analize care seamănă cu ale unui adult de 45 de ani. Vorbim de ficat gras, hipertensiune și glicemii alarmante”, spun medicii pediatri din spitalele ieșene.

Dar obezitatea digitală nu este doar o problemă medicală, ci una socială. Copiii sunt prinși într-un cerc vicios: ecranul stimulează foamea, fast-food-ul aduce explozia calorică, iar lipsa de mișcare fixează kilogramele. Părinții obosiți aleg soluții comode, școlile tratează sportul ca pe o materie secundară, iar autoritățile se rezumă la statistici. În tot acest timp, generația TikTok se transformă într-o generație de bolnavi cronici.

Paradoxul e halucinant: într-un oraș care exportă medici și profesori, copiii cresc ca niște pacienți de spital. Iașul riscă să devină capitala românească a bolilor juvenile cronice. Și mai grav: pentru prima dată, o generație de copii ar putea avea o speranță de viață mai scurtă decât cea a părinților.

Medicii avertizează: nu e vorba doar despre câteva kilograme în plus. Este vorba despre o epidemie reală, comparabilă cu fumatul sau alcoolul în rândul adolescenților. Și, la fel ca aceste vicii, obezitatea digitală va lăsa urme adânci în sănătatea publică.

Teona SOARE