Pacienții din Iași, transformați în clienți. Spitalele publice devin anticamera clinicilor private

 * în spitalele publice din Iași, pacienții intră cu speranța că vor beneficia de servicii decontate de Casa de Asigurări, dar ies cu facturi de sute de lei din clinici private * consultațiile costă între 130 și 250 de lei, investigațiile cardiologice ajung la 900 de lei, iar un traseu medical complet poate depăși 1.000 de lei * în timp ce sistemul public rămâne golit de pacienți și resurse, medicii jonglează între stat și privat, transformând sănătatea într-o afacere personală

În Iași, capitală universitară și centru medical de tradiție, s-a instalat un fenomen care erodează încet, dar sigur, încrederea pacienților în sistemul sanitar. Bolnavii intră în spitalele publice cu speranța că vor fi tratați în baza contribuțiilor pe care le plătesc lună de lună la Casa de Asigurări de Sănătate și ajung să fie îndrumați către clinici private, unde nota de plată începe de la câteva sute de lei și urcă, uneori, la peste o mie.

Mecanismul este aproape banal. Pacientul se prezintă la spital, însă i se sugerează că aparatura „nu funcționează”, că listele de așteptare sunt prea lungi sau că „nu se poate rezolva acum”. În același timp, i se indică varianta „rapidă”, disponibilă în privat. Acolo, același medic îl așteaptă cu programare imediată, dar și cu tarife de câteva ori mai mari decât ar fi plătit statul prin decontare.

Prețurile practicate în Iași confirmă amploarea fenomenului. O consultație simplă la medicul specialist costă între 130 și 250 de lei. Dacă se adaugă o ecografie, suma urcă imediat la 300–400 de lei. În cazul investigațiilor cardiologice, consultația însoțită de EKG este tarifată între 350 și 600 de lei, iar un pachet complet, cu ecografie și monitorizare Holter, ajunge la 900 de lei. Pentru proceduri chirurgicale minore sau investigații avansate, tarifele urcă spre 700–1.000 de lei. Astfel, un pacient cu o problemă de sănătate relativ banală poate scoate din buzunar, într-o singură vizită, echivalentul salariului minim pe o săptămână de muncă.

Contrastul cu ceea ce oferă sistemul public este izbitor. Ecografiile, consultațiile de bază, analizele uzuale sau monitorizările cardiace sunt servicii care, teoretic, ar putea fi decontate integral de CNAS. Spitalele din Iași sunt dotate cu aparatură performantă, adesea achiziționată din fonduri europene sau buget național. Totuși, pacientul nu ajunge la aceste servicii, fiind împins spre soluția privată, unde plătește din nou. Este o formă de dublă taxare: o dată prin contribuțiile obligatorii și a doua oară prin plăți directe, în numerar sau cu cardul.

Experiențe frustrante și umilitoare

Pacienții vin la spitalul public convinși că au un drept la tratament, dar se trezesc transformați în clienți ai clinicilor private. Sumele plătite sunt greu de suportat pentru un pensionar, un șomer sau un angajat cu venituri mici. Iar pentru cei care au nevoie de mai multe investigații succesive, drumul prin privat devine o spirală financiară sufocantă. În loc să primească îngrijire accesibilă, pacientul ieșean se simte prins într-o capcană. „Am mers la spitalul de stat, am stat la cozi infernale, mi s-au făcut niște investigații, iar la final mi-au zis că pentru detalii trebuie să mă înscriu pe o listă de așteptare la RMN. Sau să fac o rezervare la o clinică, unde tariful am plăcit 1700 de lei”, a spus Elena Dima, o pacientă din Iași.

Fenomenul nu este doar o chestiune de etică medicală, ci și una de politică sanitară. Practica dublă a medicilor care împart timpul între stat și privat, folosind resursele publice ca teren de recrutare pentru clinici, a stârnit reacții ferme la nivel guvernamental. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat recent că medicii angajați în spitalele publice trebuie să respecte integral programul de lucru și că orice activitate în privat se poate desfășura doar după încheierea acestuia. Mai mult, oficialul a cerut transparență: cadrele medicale ar trebui să declare unde și când profesează în mediul privat, pentru a elimina suspiciunile de conflict de interese. În plus, legislația este în curs de modificare astfel încât contractul principal cu CNAS să fie cel din sistemul public, nu cel privat, tocmai pentru a împiedica direcționarea pacienților dintr-o parte în alta.

Aceste măsuri vin ca un răspuns la o anomalie tolerată prea mult timp. În Iași, ca și în alte orașe mari, pacientul a devenit veriga slabă dintr-un lanț financiar care îmbogățește clinicile private și creează un dezechilibru în sistemul public. Aparatura cumpărată din bani publici stă nefolosită, medicii părăsesc spitalul înainte de finalul programului, iar pacienții sunt constrânși să accepte traseul scump din privat.

Dacă această practică nu va fi reglementată clar și sancționată ferm, sistemul sanitar riscă să își piardă credibilitatea. Pacienții vor continua să plătească dublu, iar spitalele publice se vor transforma într-o simplă anticameră pentru afacerile private..

Teona SOARE