Pariurile sportive devin noua religie urbană
Dimensiune font:
* într-un oraș de tradiție culturală și spirituală, Iașul se preda în masă adrenalinei pariurilor sportive * la nivel național sunt 15.000 de agenții, sute în oraș, milioane de pariori, dar pentru mulți, miza e mai aproape de faliment decât de câștig
Iașul – oraș al bisericilor, universităților și festivalurilor – se află răscolit de o nouă credință urbană: pariurile sportive. Nu mai e doar distracție – a devenit un fenomen al dependenței care amenință echilibrul financiar al multor ieșeni.
Pe plan național funcționează peste 15 000 de agenții fizice de pariuri. Având în vedere distribuția clasică, în care casele de pariuri preferă marile centre urbane, Iașul găzduiește, probabil, câteva sute de astfel de puncte – la orice colț există oferte promo, oferte live, „super cote”.
La nivel online, România e un lider surprinzător: în 2020, numărul conturilor de pariuri online deschise a explodat cu +90 % față de ani precedenți, iar pariurile online, grație pandemiei, au urcat cu 200 %. De atunci, lumea a rămas prinsă. Estimările indică 2,3 milioane de români care pariază, dintre care jumătate o fac online..
Dependență versus speranță: conform unui studiu recent, 13,3 % dintre români joacă zilnic, iar 22 % săptămânal.. Aproape jumătate dintre pariori (40,3 %) consideră pariurile o șansă reală de câștig, în timp ce 55,5 % le văd ca entertainment. Dar 30 % nu au stabilit o limită clară de bani riscați, riscând să transforme pasiunea în coșmar..
Cât costă această nebunie?
În 2023, românii au investit în pariuri, cazinouri online și loterii 12,5 miliarde de lei (aprox. 2,5 miliarde euro) – bani care, dacă s-ar investi altfel, ar aduce rezultate concrete, nu dependență.. În primul semestru din 2025, suma deja ajungea la 5,5 miliarde de lei.Iașul, oraș cultural și duhovnicesc, se află prins între credință și faliment. Biserici istorice și clădiri universitare stau lângă agenții cu ferestre luminate de ecrane care promit câștiguri rapide. Tocmai această proximitate creează conflictul: tradiție versus tentație modernă.
Fenomenul nu e doar personal – piețele de pariuri susțin economia. Industria jocurilor a generat 45 000 de locuri de muncă directe și indirecte și a redus rata șomajului cu 7,15 %.. Dar pentru câți dintre cei atârnați de ecrane contează asta când biletul pierzător are ecoul unui faliment personal?
Pentru a ține pasul cu pariurile, autoritățile extind măsurile: Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a lansat, din 1 iulie 2025, o linie de WhatsApp pentru sesizări și sprijin în cazul dependenței.. E un prim pas, dar realitatea e că fenomenul a crescut atât de rapid încât legile și sprijinul nu mai țin pasul.
Iașul ar merita un lockdown cultural, nu doar pandemiei, ci și tentațiilor pe pariu. Tinerii, studenții, adulții – toți sunt vizați. Unii își pierd economiile, unii – relații, unii – speranța. Totul, în numele adrenalinei și al visului unui „jackpot”.
În inima Moldovei, între relicve spirituale și studenți ocupați, pariurile sportive s-au impus ca un cult modern. Și dacă nimeni nu trage semnalul de alarmă, Iașul riscă devotamentul religios să se mute de la sfinți la sport – pentru un bilet, nu pentru mântuire.
Dan DIMA
Adauga comentariul tau