Statul promite ajutor rapid pentru sinistrații din Suceava și Neamț. Se alocă până la 30.000 lei pentru locuințele afectate

 Guvernul a decis acordarea unui sprijin financiar de urgență pentru locuințele afectate de furtuni și inundații în județele Suceava și Neamț. Sumele variază între 15.000 și 30.000 de lei, în funcție de gravitatea distrugerilor. Familiile celor decedați vor primi un ajutor special de 15.000 de lei.

După ce județele Suceava și Neamț au fost grav afectate de intemperii, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, convocat aseară de premierul Ilie Bolojan, a adoptat o măsură de sprijin financiar imediat pentru cei loviți de dezastru. Furtunile și inundațiile au distrus locuințe, au pus vieți în pericol și, din nefericire, au dus la pierderi omenești. În fața acestei crize, statul promite reacție promptă și bani direcți către cei afectați.

Conform comunicatului emis de Guvern, persoanele ale căror locuințe au fost avariate vor primi între 15.000 și 30.000 de lei, în funcție de gradul de afectare. Pentru casele deteriorate parțial, în proporție mai mică de 75%, se vor acorda 15.000 de lei. Dacă pagubele sunt mai mari, suma va crește la 25.000 de lei. Pentru acele locuințe distruse în totalitate de ape sau vânt, statul oferă 30.000 de lei. În plus, familiile care și-au pierdut un membru în urma calamităților vor primi un sprijin financiar de 15.000 de lei, menit să le ajute să treacă peste primele momente ale tragediei.

Premierul a subliniat că procedurile de evaluare vor fi accelerate și că banii vor ajunge în cel mai scurt timp posibil la autoritățile locale, care, la rândul lor, vor trebui să îi distribuie cu celeritate familiilor afectate. Comisiile de specialitate vor evalua situațiile din teren, iar pe baza rapoartelor tehnice se va stabili suma exactă acordată fiecărei gospodării.

Această măsură vine într-un moment în care România este tot mai expusă fenomenelor meteorologice extreme, iar populația vulnerabilă este adesea cea mai lovită. Deși ajutorul financiar este un răspuns necesar, realitatea dureroasă este că, de la an la an, reacțiile de criză țin locul unor politici reale de prevenție.

Statul intervine, dar o face din nou post-factum. Ceea ce lipsește este o strategie coerentă de prevenire, consolidare și adaptare la noile riscuri climatice. În absența ei, ajutoarele financiare sunt doar o cârjă temporară într-o țară care pare prinsă într-o spirală de urgențe permanente.