”Triunghiul roșu” - Prietenii Rusiei în UE. După ce Zagrebul a refuzat să participe la ajutorul militar UE, președintele Croației îl ridică în slăvi pe Viktor Orban

Dacă în primele luni după momentul 24 februarie în Ucraina unitatea UE (cu excepția regretabilă a Ungariei) a surprins pe toată lumea, iată că legăturile subterane dintre Moscova și unele capitale europene încep treptat să se profileze și să deregleze coeziunea europeană.

Putin a declanșat anul trecut ceea ce nimeni nu a mai avut curajul/inconștiența să facă în ultimii 70 - 80 de ani. Putin reușește performanța să contorsioneze principiile de drept internațional (neamestecul în treburile interne ale altui stat, inviolabilitatea frontierelor, neutilizarea forței etc) și să găsească justificări fără temei pentru agresiunea rusă din Ucraina.

În aceste condiții, Ungaria era o voce singulară în UE când susținea că Rusia nu trebuie pedepsită pentru invazia nejustificată din Ucraina. Relațiile cordiale ale lui Orban cu Putin sunt binecunoscute, Ungaria blocând sancțiunile UE împotriva Rusiei în repetate rânduri

Totuși, în ultima perioadă, atât Austria, cât și Croația dau semne că sprijinul statelor UE pentru Ucraina ar putea să scadă în viitor.

Austria, prin vocea ministrului de externe Alexander Schallenberg, spunea chiar săptămâna aceasta că "nu trebuie să exagerăm" în privința retragerii vizelor pentru cetățenii F. Ruse. ”Arhitectura europeană de securitate, într-un fel sau altul, în viitor, va trebui să includă Rusia care e membru permanent în CS ONU și ca stat nuclear”, declara Schallenberg.

Propunerea Vienei este una aproape absurdă, întrucât austriacul de la externe se referă fix la problema libertăți de mișcare. Brusc, Austria nu mai este atât de strictă când vine vorba de granițele sale sau de cele ale Uniunii deși acum o lună, Viena a votat împotriva intrării în Schengen a României și Bulgariei.

Mai merită menționat că, în aprilie, cancelarul austriac era primul lider UE care îl vizita pe Vladimir Putin, după invazia din 24 februarie.

La rândul ei, în decembrie, Croația a șovăit când a venit momentul să participe la cea mai mare Misiune de Asistență Militară a UE de până acum - EUMAM Ucraina. Contribuția Croației era una relativ modestă (100 de militari ucraineni urmau să fie instruiţi în Croaţia în următorii doi ani), dar preşedintele Zoran Milanovic, care este comandantul suprem al forţelor armate croate, s-a opus participării Croației iar parlamentul a votat (”la mustață”) împotriva propunerii.

Milanovic are o reputație pro-Rusia - în ultimele luni, el s-a opus în mod deschis admiterii Finlandei și Suediei în NATO, venită pe fondul războiului din Ucraina.