Alina Mungiu-Pippidi, despre culisele „binomului” SRI-Justiție: Anticorupția noastră a fost sprijinită de Bruxelles

Politologul Alina Mungiu-Pippidi a vorbit despre culisele luptei anticorupție din România, implicarea „binomului” SRI-Justiție, presiunile externe și modul în care s-a format un „stat al supravegherii”.

Alina Mungiu-Pippidi a vorbit despre modul în care a fost concepută și pusă în practică lupta anticorupție în România, dezvăluind atât sprijinul primit din exterior, cât și mecanismele interne care au modelat acest proces. Politologul a descris influența oficialilor europeni asupra Justiției, dar și cum acțiunile autorităților au dus, treptat, la reconstruirea unui „stat al supravegherii”.

„Anticorupția noastră a fost sprijinită de Bruxelles. A avut ca scop și să zăngăne niște cătușe, pentru că în România era o cultură a impunității foarte mare. Oricine era la putere putea să calce oamenii cu mașina”, a afirmat Pippidi în cadrul unui interviu acordat Qmagazine.

Ea a amintit cazul generalului Gabriel Oprea ca exemplu al unei acțiuni decisive: „Un moment important a fost acela când am reușit să-l dăm jos pe generalul Gabriel Oprea, din cauză că gonea cu peste 100 km/h, noaptea, cu escortă la care nu avea dreptul. A murit un băiat nevinovat”.

Potrivit acesteia, în 2009, DNA avea în vizor aproape două treimi dintre primarii de municipii reședință de județ și tot atâția șefi de Consilii Județene. „În realitate erau 100%”, a spus ea.

„Trebuia să dai și exemplu, să sperii lumea, trebuia să dai și fenomenul corupției înapoi. Unde am greșit? Judecătorii nu prea se îndemnau să condamne pe nimeni. Am fost de față la scene în care judecătorii ziceau: Domnule, pe Adrian Năstase să-l dea lumea jos la alegeri, de ce să-l condamnăm noi? E o chestie politică, nu vrem să ne băgăm!”, a relatat politologul.

Alina Mungiu-Pippidi: S-a recreat statul supravegherii, în care știi de toate despre toți

Această lipsă de fermitate a unor magistrați ar fi dus la concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns, spune Pippidi: „S-a recreat statul supravegherii, în care știi de toate despre toți, în care fiecare are o vulnerabilitate, dar alegi să-i trimiți pe câțiva la închisoare, care erau selectați în fiecare lună. Restul erau șantajați.”

Politologul susține că între anii 2009 și 2015, Bruxelles-ul a jucat un rol activ: „Veneau cei de la Bruxelles, se întâlneau cu tot plenul Curții Supreme de Justiție, le spuneau: Gata, aveți legi noi, puneți-le în practică!”

Pippidi, despre implicarea SRI

În acea perioadă, afirmă ea, SRI a extins interceptările asupra judecătorilor de la toate Curțile, nu doar asupra celor suspectați de corupție, justificând acțiunea prin ideea că în instanțe se aranjau procese.

„Atunci, SRI s-a apucat să-i asculte pe toți: Curțile de Apel, Înalta Curte. Legea permitea să aibă mandate de siguranță națională, dar și mandate anticorupție. Normal ar fi fost să asculte pe mandat anticorupție pe cineva bănuit de corupție. Dar ei nu au interceptat doar în aceste rigori juridice, ci judecătorii de la toate Curțile, în ideea că acolo se aranjează procese, idee plauzibilă, dar nu trebuia făcut pe siguranță națională. În România a fost corupție existențială (...) Mulți dintre cei achitați au fost, de fapt, nu pentru că erau nevinovați, ci pentru că practicienii au luptat și au îngustat regulile”, a mai declarat Mungiu-Pippidi.

Ea a invocat și exemple de „procese politice”, precum cazul lui Victor Ponta, acuzat că i-ar fi cerut lui Sebastian Ghiță să plătească o masă pentru Tony Blair, sau al lui Markó Béla, anchetat pentru un avans primit de la o editură din Ungaria, într-un context politic tensionat. „Au fost câteva lucruri de felul acesta, foarte urâte”, a spus politologul

Doinita Manic dcnews.ro