Ce înseamnă decizia României de a trimite Ucrainei un sistem de rachete sol-aer PATRIOT. Explicațiile unui specialist în securitate

Decizia autorităților române, de a furniza Ucrainei un sistem de rachete sol-aer PATRIOT, a fost explicată de expertul în securitate Hari Bucur Marcu.

Pe agenda de joi, 20 iunie, a şedinţei CSAȚ s-au aflat subiectele referitoare la: obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024; Forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025; Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse.

Expert în securitate, despre decizia CSAT

„Ședința CSAȚ de joi are semnificația unor decizii executive (Consiliul Suprem de Apărare a Țării este un fel de Executiv/Guvern cu ministerele relevante + servicii/structuri de informații) privind poziționarea României ca aliat în NATO, pe principalele teme de actualitate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Respectiv pregătirea poziției României, în consens cu ceilalți aliați, pe fiecare dintre punctele de pe agenda Summit-ului NATO de la Washington D.C., de luna viitoare, inclusiv ajutorul militar oferit Ucrainei în concert cu celelalte națiuni euro-atlantice sau în plan bilateral. Decizia CSAȚ de a transfera Ucrainei unul dintre sistemele Patriot ale României trebuie deci privită în acest context al menținerii coeziunii și unității de voință a Alianței Nord-Atlantice”, arată expertul în securitate Hari Bucur Marcu.

Potrivit acestuia, înainte de ședință, România avusese prin președintele Klaus Iohannis două atitudini ce ar fi putut pune, la rigoare, un semn de întrebare asupra voinței naționale de a rămâne un aliat de bază și dedicat agendei strategice a NATO,

„Una dintre aceste atitudini a fost bâlbâiala cu care a fost pusă pe agenda de discuții publice ideea ca România să contribuie la ajutorarea Ucrainei cu un sistem de apărare aeriană Patriot, ca și când nu ar fi existat o politică națională clară în acest sens și ca și când atitudinea de rezervă sau chiar de împotrivire (exprimată mai ales de ministrul Apărării) la transferul de sistem către Ucraina ar fi fost impusă electoral, de acel segment de electorat ce este vădit anti-occidental, anti-european și pro-izolaționism românesc, cu pretext suveranist”, arată expertul internațional în materia apărării naționale.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că va prezenta joi, în cadrul CSAT, poziţia sa privind candidatura la şefia NATO şi ulterior va anunţa public decizia luată pe acest subiect, după ce Ungaria și Slovacia și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte.

„Cealaltă atitudine dubitativă a fost inițiată de președintele Iohannis însuși, care a anunțat public un fel de candidatură a sa la funcția de Secretar General NATO, în condițiile în care atât anunțul, cât și candidatura propriu-zisă erau improvizații. Adică fără precedent în cutumele Alianței și fără să se bazeze pe vreun element de cultură organizațională a NATO în vârstă de 75 de ani. Ei bine, ședința CSAȚ de azi rezolvat aceste două semne de întrebare, privind poziția României în NATO. În sensul că România va trimite în Ucraina unul dintre sistemele sale Patriot, precum și că președintele Iohannis renunță la ambiția de a deveni Secrestar General NATO, România fiind dispusă participe la obținerea consensului pentru premierul olandez, un nume vehiculat de mai multă vreme ca posibil SecGen”, arată Hari Bucur Marcu.

CSAT nu a dezbătut public detaliile tehnice ale transferului de echipamente Patriot către Ucraina, însă aceste detalii nici nu contează pentru publicul național, consideră expertul în securitate.

„Dilema dacă va fi unul dintre sistemele operaționale sau unul încă neoperaționalizat este o falsă dilemă. Operaționalizarea se încheie atunci când sunt pregătite toate echipajele, pe toate schimburile, pentru operarea sistemului. Ori, în Ucraina va ajunge un sistem ce va fi operat de militarii ucraineni. Totul este ca sistemul transferat să aibă toate componentele de luptă, materiale și logistice cu care să poată identifica și lovi ținte aeriene. Cum probabil sunt toate sistemele aflate în posesia României”, a precizat Hari Bucur Marcu.