Ce urmează după eliminarea din Visa Waiver? Înghețarea Parteneriatului strategic

În politica mare există mai multe tipuri de mesaje de nemulțumire a unui stat față de un alt stat. Unele sunt subtile, ”delicate” să le spunem, se bate șaua să priceapă iapa. Mesaje cu subînțeles ale ambasadelor, aluzii ale unor oficiali în discuții cu parteneri, anumite articole de presă șamd. Mesajul dat ieri de SUA pentru România, eliminarea din programul Visa Waiver în timpul votului, a fost o lovitură de rangă peste dinți. Următorul pas, logic și previzibil, va fi înghețarea Parteneriatului strategic.

Nimic subtil, totul ostentativ în mesajul SUA, începînd cu precizarea din comunicatul Homeland Security că decizia s-a luat după consultări cu Departamentul de Stat, ca să fie clar de unde vine decizia. Și că ea e în primul rînd una politică. E greu de crezut că lucrurile se vor opri aici, pentru că regimul de la București se încăpățînează să ignore mesajele SUA. De ieri, principala preocupare a regimului Ciolacu – Bolojan e cum să împacheteze cît mai frumos în presa de casă dezastrul vizelor, eventual să pară chiar un progres.

Următorul pas prin care SUA își va arăta nemulțumirea va fi, foarte probabil, așa cum avertizam încă din decembrie anul trecut, nerecunoașterea alegerilor prezidențiale și înghețarea Parteneriatului strategic.

Lansat oficial în 1997, acesta reprezintă un pilon fundamental al politicii externe românești, avînd un rol esențial în consolidarea securității, democrației și dezvoltării economice a României. A fost întărit prin Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, semnată în 2011, care a extins și aprofundat cooperarea bilaterală în domenii-cheie precum securitatea, apărarea, economia, energia, comerțul, educația și cercetarea.

Foarte important, însă, parteneriatul reflectă ”angajamentul comun al celor două state pentru promovarea valorilor democratice, statului de drept și securității regionale, în contextul apartenenței României la NATO și Uniunea Europeană”. Între componentele Parteneriatului Strategic, deci, se numără la loc de cinste valorile democratice și stat de drept, incluzînd promovarea de reforme politice și administrative în România, sprijinirea consolidării democrației și a luptei împotriva corupției.

Ba chiar, în Declarația amintită în care se vorbește despre democraţie şi statul de drept, drepturile omului şi buna guvernare, se stipulează angajamentul celor două state pentru susţinerea fermă a acestor valori în regiune, în statele Parteneriatului Estic: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, şi promovarea reformelor şi consolidarea democraţiei în aceste ţări.

Adică România își ia angajamentul să exporte democrație și stat de drept în țări din est mai necăjite.

De aici, o mică problemă: cum să exporte România democrație cînd SUA a acuzat-o public și repetat de abateri grave, intolerabile, de la democrație și normele statului de drept?

România a încălcat, deci, extrem de grav prevederile Parteneriatului Strategic, nelăsînd prea mult spațiu de manevră aliatului american.

Parteneriatul Strategic România-SUA nu este un tratat internațional cu un text juridic unic și obligatoriu, ci un cadru politico-diplomatic bazat pe declarații comune, acorduri bilaterale și angajamente reciproce. Prin urmare, suspendarea, înghețarea sau anularea acestuia nu urmează o procedură standard precum în cazul unui tratat internațional, ci ar implica decizii politice și diplomatice complexe.

Nu luăm în calcul o anulare completă a Parteneriatului, pentru că ar implica renunțarea la toate angajamentele bilaterale din cadrul acestuia. Este un scenariu extrem de improbabil, dat fiind rolul, totuși, crucial al parteneriatului pentru securitatea României și interesele strategice ale SUA în regiune.

Dar suspendarea sau înghețarea sunt mai mult decît plauzibile și ar implica o reducere temporară sau parțială a cooperării în anumite domenii, fără a anula complet parteneriatul. Aceasta ar putea fi rezultatul unei crize diplomatice, al unei schimbări de priorități politice sau al unor tensiuni bilaterale. Iar regimul de la București pare că a pierdut complet Atlanticul din conceptul de euro-atlantism și merge doar pe mîna Bruxellesului.

Suspendarea ar putea implica mai multe elemente, precum retragerea temporară a sprijinului SUA pentru anumite proiecte (ex. finanțarea SMR), reducerea prezenței militare americane în România șamd.

Reamintim că țara noastră e probabil singura de pe planetă care nu a avut absolut niciun contact oficial cu noua administrație americană, element de o gravitate inimaginabilă și fără precedent în istorie.

Ironia sorții e că, în mod normal, înghețarea Parteneriatului s-ar face după consultări la nivel înalt (ex. între Ministerul Afacerilor Externe al României și Departamentul de Stat al SUA) pentru a evalua situația și a încerca rezolvarea divergențelor.

Dar, la cum stau lucrurile acum, mai degrabă e de așteptat ca înghețarea să ne fie comunicată printr-o declarație publică a Casei Albe ori a Departamentului de Stat, ceea ce ar face situația încă mai gravă

Bogdan Tiberiu Iacob inpolitics.ro