Cel mai monstruos asasinat din istoria României. Ziua când 64 de oameni politici au fost uciși

În noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, România a fost martora unuia dintre cele mai sinistre evenimente din istoria sa - Masacrul de la Jilava. Un comando de legionari, sub conducerea lui Horia Sima, a orchestrat executarea a 64 de demnitari, acuzați de implicare în asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu și altor aproximativ 300 de membri ai mișcării legionare.

Detalii macabre ale masacrului

Comando-ul de legionari a ales victime dintre cei găsiți responsabili pentru asasinarea lui Codreanu, iar în fruntea listei s-au aflat Mihail Moruzov, fost director al Serviciului Secret de Informații al Armatei, Victor Iamandi, fost ministru al Justiției, generalul Gheorghe Argeșanu, fost prim-ministru, și generalul Ioan Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei.

Raportul medico-legal șocant a consemnat un total de 579 de plăgi împușcate, iar majoritatea victimelor și-au găsit sfârșitul din cauza fracturilor craniene și a rănirii creierului prin proiectile de armă de foc. Între 2 și 38 de gloanțe au fost găsite în fiecare cadavru, iar în unele cazuri, ancheta a relevat că un corp tăios greu, precum un topor, a fost folosit.

Corpurile victimelor, înhumate în grabă

Toate aceste crime au fost săvârșite într-un mod brutal, iar corpurile victimelor au fost înhumate în grabă, în miez de noapte. Un caz deosebit de tragic este cel al lui Mihail Moruzov, ale cărui oseminte au ajuns într-o groapă comună din Cimitirul Bellu. Fiica sa, Aurora Moruzov, a povestit că după 11 ani, osemintele tatălui ei au fost dezgropate fără niciun respect și aruncate într-o groapă comună, scriu cei de la Adevărul.

20 de persoane au fost condamnate la moarte

Procesul celor implicați în masacrul de la închisoarea Jilava a avut loc în iulie 1941, în plin război. Din cei 64 de inculpați, 20 au fost condamnați la moarte, 5 la muncă silnică, 6 la câte 10 ani de închisoare, iar 5 au fost achitați. Cu toate acestea, ancheta nu a atins obiectivele principale - nu s-a stabilit cu exactitate lista asasinilor, nici modul în care au acționat aceștia, și nici cine a dat ordinul pentru masacrul de la Jilava.

Contextul politic

Masacrul a avut loc în contextul tulburărilor politice și a instabilității din acea perioadă. În 1940, regele Carol al II-lea a fost constrâns să abdice, iar generalul Ion Antonescu a preluat puterea, formând un guvern în care a colaborat și cu Mișcarea Legionară, condusă de Horia Sima.

Sub pretextul românizării economiei și sub presiunea rivalităților interne, legionarii au acționat independent, provocând acte de răzbunare și violență împotriva celor considerați adversari. Masacrul de la Jilava rămâne un episod întunecat din istoria României, cu multe întrebări care au rămas fără răspunsuri clare.