Cinci moduri în care românii nu vor mai putea „scăpa” de plata impozitelor

 Proiectul de lege privind Reforma Administrației Publice Locale, aflat în dezbatere publică începând cu data de 7 august 2025, introduce un set amplu de măsuri pentru creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale. Noile prevederi merg de la penalizări automate și impozite majorate, până la extinderea executării silite asupra unor categorii de venituri protejate până acum. Concret, dacă anul trecut amnistia fiscală oferea facilități și bonificații restanțierilor și celor bun-platnici, noile reguli din documentul publicat de Ministerul Dezvoltării aduc constrângeri mult mai dure și sancțiuni directe pentru contribuabilii care nu își achită la timp obligațiile fiscale.

Mai mult, presiunea fiscală este mutată direct în teritoriu, acolo unde primăriile vor avea acces la mai multe date, mai multă putere de sancțiune și mai puține obstacole birocratice, potrivit explicațiilor oferite de minister. „Reforma administrativă prevede măsuri pentru colectarea taxelor şi impozitelor în vederea asigurării echităţii sociale şi a sustenabilităţii financiare a administraţiilor publice locale, eficientizarea autorităţilor, o disciplină financiară mai bună şi măsuri care sporesc procesul de descentralizare”, arată Ministerul Dezvoltării.

 

Impozite dublate pentru construcții ilegale și obligația de declarare a oricărei modificări și penalizări progresive pentru întârziere

 

Cea mai dură măsură se aplică acolo unde un proprietar ridică o clădire fără autorizație sau cu autorizația expirată. Dacă până acum sancțiunile erau, de regulă, contravenționale, proiectul introduce o lovitură fiscală de lungă durată, prin faptul că, „pentru lucrările realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor edificate anterior datei de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafața clădirii executate și se stabilește un impozit majorat cu o cotă de 100% față de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării.”

În practică, dacă pentru o casă impozitul anual era 800 de lei, constatarea unei construcții ilegale dublează suma la 1.600 de lei, timp de cinci ani, ceea ce duce la o penalizare totală de 4.000 de lei pentru un astfel de caz. Măsura se aplică și pentru garaje, anexe, terase închise sau alte construcții permanente, arată textul legii aflate acum în dezbatere publică.

 

 

În același timp, nu mai este suficient ca un contribuabil să anunțe primăria doar atunci când ridică o clădire nouă, ceea ce înseamnă, mai exact, că extinderile, mansardările, schimbarea destinației unei încăperi sau compartimentările trebuie declarate fără întârziere. „Declararea clădirilor în vederea impunerii reprezintă o obligație legală (…) chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia. În situația nedeclarării clădirii, valoarea impozitului se majorează succesiv, cu 30% pentru fiecare interval de întârziere sau fracție de interval de 6 luni de întârziere”, se arată în textul legii. Dacă plătitorii de taxe întârzie două perioade consecutive de 6 luni, atunci putem vorbi deja de o majorare de 60% a impozitului, potrivit noii legi. 

 

Ministerul Dezvoltării propune impozitare forfetară dacă nu se pot dovedi concret suprafețele unei construcții, iar comunicarea cu ANAF va fi directă și imediată

 

Pentru clădirile cu utilizare mixtă, adică una care funcționează parțial pe post de locuință, parțial ca spațiu comercial, autoritatea fiscală va împărți suprafața jumătate-jumătate dacă proprietarul nu poate prezenta documente clare. „În cazul în care contribuabilul nu declară suprafața utilizată în scop rezidențial și suprafața utilizată în scop nerezidențial (…) acestea se consideră egale, iar calculul impozitului se face corespunzător fiecărei cote.”

Cum cotele pentru spații nerezidențiale sunt, de obicei, de câteva ori mai mari decât cele pentru locuințe, lipsa documentelor poate dubla sau chiar tripla impozitul anual, așa cum am menționat mai sus în acest material. Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și primăriile vor lucra cu aceleași baze de date, fără să mai fie nevoie ca cetățeanul să depună declarații suplimentare, prin sistemul PatrimVen, dezvoltat și administrat de creat de ANAF în 2013, pentru a permite schimbul electronic de informații între instituțiile publice. Teoretic, sistemul este gândit să asigure acces rapid, securizat și standardizat la datele fiscale și patrimoniale ale persoanelor fizice și juridice, fără a mai fi nevoie de solicitări și documente pe hârtie.

În prezent, PatrimVen permite accesul instant al instituțiilor autorizate la date precum bunuri imobile și mobile deținute, tranzacții imobiliare, venituri declarate, modificări de proprietate, totul prin protocoale de aderare semnate de fiecare instituție. Conform proiectului de lege propus săptămâna trecută de Guvern, PatrimVen devine obligatoriu pentru toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și este extins astfel încât ANAF să transmită automat primăriilor următoarele date:

 

• informații despre sursele de venit ale persoanelor fizice;
• tranzacțiile și succesiunile înregistrate de notari;
• date relevante pentru determinarea obligațiilor fiscale locale.

 

Mai concret, contribuabilii vor trebui să știe că, odată ce o tranzacție este înregistrată la notar sau la o instituție centrală, primăria poate recalcula impozitele fără ca proprietarul să fie întrebat sau să depună cereri. „Organul fiscal central este obligat să transmită organelor fiscale locale informații privind sursele de venit ale persoanelor fizice, precum și informațiile transmise de către Uniunea Națională a Notarilor Publici. Organele fiscale locale şi organul fiscal central încheie protocolul denumit „Protocol de aderare la serviciile sistemului informatic PatrimVen.”

Tot în același context, proiectul prevede faptul că Executivul dorește să pună o nouă formă de presiune socială pe cetățeni, eliminând din legislație „secretul fiscal”. „Se extinde obligația organelor fiscale de a publica pe site-ul propriu atât listele debitorilor persoane juridice, cât și pe cele ale persoanelor fizice, care au obligații fiscale restante și cuantumul acestora. La dispozițiile privind publicarea listelor contribuabililor care nu au obligaţii restante se introduce obligativitatea să fie incluși pe lista publicată.”

Așadar, indiferent că sunt sau nu pe lista „rușinii”, toți contribuabilii vor figura pe listele publice puse la dispoziție de autorități.

 

30 de zile termen-limită pentru radierea impozitului pe mașină

 

Potrivit documentului, o vânzare sau o radiere a unui autovehicul trebuie declarată repede – altfel impozitul curge în continuare. „În cazul radierii din circulație a unui mijloc de transport, proprietarul are obligația de a depune declarația de radiare în termen de 30 de zile de la data radierii. Începând cu data de 1 ianuarie a anului următor radierii, proprietarul încetează să datoreze impozitul”, se arată în textul legii.

Practic, dacă un șofer vinde mașina în luna martie, în cazul în care acesta nu duce la timp actele necesare la primărie, va fi nevoit să plătească impozitul pentru tot anul în curs, inclusiv eventuale penalități.

 

Noi forme de executări silite ale veniturilor speciale

 

Începând de anul viitor, nici venitul minim de incluziune nu mai este complet ferit de executare silită, conform măsurilor propuse oficial de Ministerul Dezvoltării. Mai exact, „începând cu 1 ianuarie 2026, sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune pot fi executate silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.”

Documentul spune că agențiile teritoriale rețin din drepturile de venit minim de incluziune, sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor, iar reținerile se vor face lunar, până la stingerea datoriei, chiar și în cazul persoanelor cu venituri reduse.