Corecția fiscală a lui Bolojan: grea pentru mulți, blândă cu unii

România traversează una dintre cele mai tensionate perioade fiscale din ultimele două decenii, cu un deficit bugetar pe 2024 care a atins un nivel istoric. Premierul Ilie Bolojan a anunțat un pachet de măsuri fiscale și bugetare prin care își propune „corectarea urgentă” a dezechilibrelor. În spatele declarațiilor de principiu privind echitatea, responsabilitatea fiscală și solidaritatea națională, noile măsuri vin cu efecte concrete – și deloc neglijabile – asupra fiecărui strat social, a mediului economic, dar și asupra structurilor administrative.

I. Impact asupra categoriilor sociale

1. Angajații din sectorul bugetar: primii vizați de „reechilibrare”

Măsurile anunțate includ înghețarea salariilor și pensiilor pentru anul 2025, reanalizarea sporurilor și creșterea normei didactice în învățământul preuniversitar și universitar. Deși premierul Bolojan afirmă că angajații din sănătate nu vor fi afectați direct, exceptând personalul TESA, impactul cumulativ al acestor măsuri, inclusiv asupra moralului și retenției personalului din sistem, este inevitabil.

Efecte estimate: Scădere a venitului disponibil în termeni reali, din cauza inflației; Creșterea tensiunilor sociale și sindicale (amenințări cu greva generală deja înregistrate); Posibilă migrație a specialiștilor din educație și sănătate către mediul privat sau extern.

2. Pensionarii: contribuții suplimentare peste pragul de 3.000 lei

Pensiile mai mari de 3.000 lei vor fi impozitate suplimentar, într-o încercare de „echilibrare” a sistemului. Deși măsura vizează doar o parte din pensionari, impactul simbolic este puternic, iar semnalele publice de nemulțumire nu au întârziat să apară.

Efecte estimate: Scăderea netă a pensiilor medii-superioare; Posibile probleme de acceptabilitate socială, în contextul pensiilor speciale neatinse momentan.

3. Salariații din privat: extinderea bazei de contribuție

Guvernul dorește extinderea contribuțiilor sociale prin eliminarea excepțiilor fiscale, în special în industrii precum IT, construcții și agricultură. Aceasta va duce la creșterea costului muncii pentru angajatori și scăderi ale veniturilor nete pentru angajați.

Efecte estimate: Scăderea competitivității unor sectoare vulnerabile; Posibilă încetinire a angajărilor și chiar disponibilizări punctuale.

4. Elevii și studenții: reforma burselor școlare

Bugetul pentru bursele elevilor a explodat în ultimii ani (de la 188 milioane lei în urmă cu 3 ani la 4,7 miliarde lei în 2023). Reforma anunțată vizează reducerea acestei sume și regândirea criteriilor de acordare.

Efecte estimate: Pierderea unor stimulente pentru elevii din medii defavorizate; Tensiuni în sistemul educațional deja afectat de subfinanțare și lipsa de predictibilitate.

II. Impact asupra economiei

1. Fiscalitate crescută: TVA, accize, dividende

Măsurile fiscale includ:

• -Creșterea TVA la două cote: 11% și 21% (față de actualele 5%, 9% și 19%).
• Creșteri de accize la combustibil, alcool, tutun (+10%).
• -Impozitul pe dividende urcă de la 8/10% la 16%.
• -Suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc.
• -Taxe suplimentare pentru băncile comerciale.

Efecte estimate: Creștere a prețurilor, în special în lanțul alimentar și al serviciilor (impact direct în inflație); Posibilă scădere a consumului intern; Risc de scădere a încrederii investitorilor, mai ales în sectoarele financiar și imobiliar; Dezvoltatori imobiliari, antreprenori și investitori individuali vor resimți o scădere netă a randamentelor.

2. Mediul de afaceri: costuri mai mari, imprevizibilitate crescută

Schimbarea regulilor fiscale într-un timp atât de scurt, cu aplicabilitate de la 1 august (în mai puțin de o lună), afectează predictibilitatea și încrederea în climatul economic. Reforma companiilor de stat și promisiunile de digitalizare și eficientizare a ANAF sunt binevenite, dar insuficient conturate în prezent.

Efecte estimate: Impact negativ asupra investițiilor directe străine; Antreprenorii mici vor fi puternic afectați de creșterea TVA și accize; Presiune pe sectorul bancar care va fi obligat să contribuie suplimentar.

III. Impact asupra bugetului public

1. Scop declarat: reducerea deficitului bugetar

România are în 2024 al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani, după cel din 2010. Măsurile anunțate vizează aducerea acestuia sub 4,9% din PIB, conform angajamentelor față de Comisia Europeană.

Surse principale de venituri suplimentare:

• -TVA majorat.
• -Taxe pe dividende și jocuri de noroc.
• -Suprataxarea băncilor.
• -Lărgirea bazei de contribuabili CNAS.
• -Eliminarea unor scutiri și excepții fiscale.

Surse de reducere a cheltuielilor:

• -Înghețarea salariilor/pensiilor în 2025.
• -Reducerea burselor școlare.
• -Reforma companiilor de stat.
• -Reanalizarea sporurilor și subvențiilor.

2. Riscuri: colectarea slabă, evaziunea, aplicare deficitară

Premierul a recunoscut explicit că „la fiecare reglementare se găsesc portițe” și că măsurile anterioare anunțate de coalițiile trecute nu au fost implementate. Problema colectării rămâne una esențială – fără reformă administrativă reală la ANAF și în Justiție, multe din măsuri riscă să rămână doar pe hârtie.

IV. Ce lipsește din pachet: întrebările mari

1. Tăierile de la partide: promise, dar amânate

Întrebat despre finanțarea partidelor politice, premierul a declarat că această problemă va fi tratată „prin rectificare bugetară”, fără a oferi un termen clar sau sume concrete.

2. Pensiile speciale și cheltuielile CCR: în afara „pachetului 1”

Premierul a considerat „imorale” indemnizațiile de 180.000 lei pentru judecătorii CCR, dar a admis că acestea sunt legale. Reforma pensiilor speciale va fi, se pare, parte a „pachetului 2”, dar fără o dată certă sau un proiect asumat.

3. Controlul evaziunii și digitalizarea ANAF: doar promisiuni

Premierul a vorbit despre „numirea unei noi conduceri la ANAF” și despre „stabilirea criteriilor de performanță”. Însă lipsesc termene clare, bugete alocate sau reforme legislative esențiale pentru a susține acest efort.

O corecție dureroasă cu miză dublă – piețele și electoratul

Pachetul fiscal propus de guvernul Bolojan marchează începutul unei corecții bugetare pe care România nu o mai poate amâna. Miza imediată este recâștigarea încrederii piețelor financiare și evitarea unei retrogradări în categoria statelor cu risc de incapacitate de plată. Însă efectele sociale sunt deja resimțite, iar dezechilibrul dintre contribuția populației și întârzierea reformelor de fond (pensiile speciale, partide, companii de stat) riscă să erodeze încrederea internă.

Cosmin Pam Matei cotidianul.ro