Cum ar trebui făcută reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD. Expert: „Aș contacta grupul de expertiză al Consiliului Europei”

Reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD stârnește deja dezbateri în spațiul public. Expertul în politici publice Sorin Ioniță critică actuala abordare și explică faptul că demersul poate avea chiar rezultatul invers față de obiectivul principal al guvernanților din ultimele luni, și anume reducerea cheltuielilor.

Actuala abordare a membrilor Coaliției cu privire la reforma administrativ-teritorială este lipsită de conținut, în contextul în care anunțul făcut de PSD nu explică pașii pe care statul urmează să îi facă și nu ține cont de o consultare publică, este de părere expertul în politici publice Sorin Ioniță.

Expertul a explicat că astfel de reforme au mai fost făcute recent la nivel european, din care „sunt niște lecții de învățat” și că procesul ar trebui să privească în primul rând o consultare publică, iar sinteza răspunsurilor trebuie să ducă la trasarea unor direcții de acțiune în ceea ce privește abordarea reformei administrativ-teritoriale. Toate astea ar trebui urmate de munca unei comisii de experți.

„Eu aș contacta grupul de expertiză al Consiliului Europei, care se ocupă de descentralizare în Europa, aș chema doi-trei, cinci experți care să informeze chiar cu prezență fizică, o conferință la București. (...) La final se trage o linie și se publică un material după toată această consultare în doi pași cu societatea, și atunci se poate lua o decizie în Coaliție. O decizie politică pe baza consultării cu societatea, consultare cu experți. Toată asta poate să dureze, poate și mai repede de 6 luni, așa se face în Uniunea Europeană. Ce vor face ei. Nu au dat niciun fel de sugestie și pe baza a ce documente. Pe baza cărei expertize.

Nu știm ce este nevoie și ce nu, atâta vreme cât nu avem nici cea mai mică idee care sunt intențiile, obiectivele, ce vrei să realizezi (...) La urmă de tot vorbești de legi. Legile sunt un instrument prin care pui în practică ceea ce ai decis”, a explicat Sorin Ioniță.

Reforma ar trebui să se adreseze „marilor probleme ale administrației din România. Sunt problemele de zonă metropolitană, coordonare, fragmentare rurală, genul acesta. Sunt probleme funcționale”, a mai punctat Sorin Ioniță.

Tensiuni în Coaliție

Subiectul a fost dezbătut în ultimii ani de mai multe ori de către partidele aflate la putere, principalul lucru asupra căruia liderii politici au fost de acord până acum fiind că reforma teritorială trebuie făcută după anul electoral 2024. PSD a furat startul și a anunțat înființarea unei comisii pentru inițierea unui proiect, care să aibă în vedere reglementarea unei astfel de reforme.

Anunțul a venit însă ca un trăsnet pentru celelalte partide din Executiv. În cazul PNL, președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat că partidul susține demersul. În formațiune au apărut însă tensiuni. Fostul premier Theodor Stolojan a criticat faptul că demersul a fost anunțat de colegii de guvernare fără implicarea liberalilor. O altă concluzie trasă este că nu va exista reforma pentru că UDMR cere referendumuri.

Cu sau fără referendumuri locale

Cel mai vechi deputat în exercițiu, reprezentantul UDMR Sereș Deneș, care este și membru al comisiei pentru administrație publică, a ironizat modul în care a fost abordată problema de către colegii din celelalte partide, într-un mod simplist, „de la birou“, fără studii în față, explicând că este nevoie de o modificare a Codului Administrativ, astfel încât să fie evitate referendumurile locale. Acum, președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că este nevoie de referendumuri în toate comunitățile pentru că „nu poți să te apuci să faci împotriva dorinței oamenilor”.

„Noi nu vom susţine nicio reformă a administraţiei publice care să schimbe proporţiile etnice şi care să nu îmbunătăţească calitatea serviciilor publice”, a subliniat liderul Uniunii într-un interviu pentru presa maghiară, punctând că actualii colegi de guvernare „încă mai operează în regim de campanie electorală şi spun tot felul de lucruri” .

Ultima reformă administrativ-teritorială a fost făcută de regimul comunist în 1989, însă a durat doar câteva luni, pentru că în 1990 primăriile a peste 300 de comune și numeroase sate au fost reînființate. Anterior au fost făcute reforme în 1968 și în 1974.

Proiectele din Parlament

În ultimii ani au fost depuse proiecte pentru realizarea reformei administrativ-teritoriale, însă inițiativele nu au primit atenție, fiind depuse de USR, partid aflat în opoziție sau de membri neafialiați ai Parlamentului.

Un proiect respins în 2023 prevedea că o comună ar trebui să aibă minimum 5.000 de locuitori, în timp ce un oraș – minimum 10.000 de locuitori, iar județele, reorganizate, să rămână doar 12.

USR, formațiune care în ciuda negocierilor de la finalul anului trecut a preferat să rămână în Opoziție, a depus în octombrie 2024 un alt proiect, care prevede împărțirea în 8 județe. și ar reduce cheltuielile anuale cu 17 miliarde de lei, potrivit estimărilor făcute. Oraşele ar avea mai mult de 20.000 de locuitori, iar comunele, mai puțin de 3.000 de locuitori.

La momentul actual, ce este cert cu privire la reforma anunțată de PSD este că nu ar putea fi făcută cu înazinte de anul 2008, cînd se termină mandatele actualilor aleși locali, potrivit primarului Capitalei Nicușor Dan.

Materialul apartine doamnei Maria Dinu adevarul.ro